Într-un interviu acordat EurActiv.ro, Ionuț Lupu vorbește de provocările cu care se confruntă crescătorii de vaci din România, dar și de perspectivele de dezvoltare.

În ultimii ani, în România a crescut efectivul de animale la muls pe fermă, dar a descrescut "destul de pregnant" numărul de exploatații, spune Lupu, precizând că trendul este unul la nivel european, nu doar în țara noastră.

Pentru a crește productivitatea, unii fermieri au investit masiv în managementul furajării, în sisteme de adăpost de ultimă generație și "nu au limitări bugetare" pentru investiția în genetică.

La momentul actual, producția medie este de 8.700 de litri de lapte în 350 de zile. Există și ferme în care s-a depășit demult nivelul de 10.500 de litri și se apropie de 11.000.

Fertilizarea în vitro

"În ultima perioadă se pune accent pe identificarea animalelor cu o valoare foarte ridicată din punct de vedere genetic. Deja vorbesc fermierii mult mai mult despre embriotransfer, fertilizare în vitro. Din păcate, abia acum România a început să facă pași în acest sens. Avem două echipe de medici veterinari care se specializează în momentul de față în proceduri de embriotransfer. E greu, suntem cu mult în spate, inclusiv în comparație cu colegii din Ungaria", spune Ionuț Lupu.

Cum putem deveni mai competitivi pe piața europeană?

Directorul Asociației Crescătorilor de Vaci "HolsteinRo" e de părere că pentru atingerea acestui obiectiv e nevoie ca autoritățile să "tragă o linie foarte clară între a face ajutor social oferind subvenții foarte mari gospodarilor care trebuie să primească un ajutor, dar nu pentru a produce lapte, ci pentru a-l valorifica mai eficient prin produse tradiționale care să include manoperă foarte multă, de exemplu brânzeturi maturate, specialități din brânză, care trebuie vândute la un preț mult mai mare decât ceea ce găsim noi în momentul de față în supermarketuri.

Ministerul trebuie să-și organizeze un sistem de subvenționare total diferențiat între ceea ce se întâmplă în zona gospodarilor și ce se întâmplă în fermele industriale. În momentul de față piața e organizată foarte simplu, foarte rudimentar, nu prea avem cooperative funcționale. Cooperativele nu au deocamdată procesare așa cum se întâmplă în toate statele din vest",

explică Ionuț Lupu.

În România sunt câțiva procesatori "extrem de influenți" care stabilesc și care controlează piața, în timp ce numărul procesatorilor locali e foarte mic, astfel că ei nu au putere.

În ceea ce privește fondurile europene, directorul HolsteinRo spune că procesatorii autohtoni români au făcut investiții în ultima perioadă atât cu ajutorul fondurilor europene, dar și din propriile lor resurse.

Un alt lucru îmbucurător este acela că, în ultimii ani, fermierii din sudul României "au început să se organizeze din ce în ce mai bine, să-și pună la punct o logistică puternică, aceasta permițându-le să transporte lapte către procesatorii din Bulgaria": "Zilnic, pleacă circa 100 de tone de lapte către cei mai importanți procesatori din Bulgaria".