VIDEO INTERVIURIStatul de drept este o prioritate pentru ONG-urile din România, Finlanda și Croația
Statul de drept a fost definit drept prioritate de Finlanda, aflată la președinția Consiliului UE. În strânsă legătură cu diplomații stă trioul din partea societății civile, care se asigură că tema va continua și în Președinția croată.
Rilli Lappalainen este directorul pentru advocacy al Platformei Finlandeze a ONG-urilor pentru Dezvoltare (The Finnish NGO Platform for Development – Fingo).
Gordan Bosanac reprezintă, în relația cu oficialii care vor asigura Președinția Consiliului UE, vocea societății civile din Croația, fiind coordonator de comunicare și expert advocacy al Platformei Croate pentru Solidaritate Cetățenească Internațională (The Croatian Platform forInternational Citizen Solidarity – CROSOL).
Ambii au fost prezenți în România la a 11-a ediție a Școlii Române de Dezvoltare. Lucrează, alături de organizații românești și croate, într-un trio din partea societății civile care pregătește, alături de oficiali, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene (care a revenit României, a fost preluată de Finlanda și revine Croației, la 1 ianuarie 2020).
EURACTIV.ro le-a adresat întrebări despre importanța statului de drept, în contextul în care Președinția finlandeză anunțase această temă ca una dintre priorități.
EURACTIV.ro: Una dintre prioritățile Președinției Finlandeze a Consiliului Uniunii Europene constă în statul de drept, o temă care este de mare actualitate în România, precum și în alte state europene. Ce poate face sectorul ONG în acest sens?
Rilli Lapalleinen: Prioritatea stat de drept nu este doar pentru guvern sau, pur și simplu, pentru sectorul privat sau doar pentru ONG-uri; este nevoie de noi toți și pentru noi este absolut important să existe spațiu pentru societatea civilă și și pentru vocile civice, în democrație.
Gordan Bosanac: Așa cum a menționat deja Rilli, am fost, de fapt, uimit că prioritățile cetățenilor (croați -n.r.) se suprapun poate 70% cu prioritățile guvernului din Finlanda(!)
Rilli Lapalleinen: Desigur, aceasta este piesa fundamentală a muncii noastre și nu suntem singurii care cred că sănătatea societății are nevoie de fiecare dintre noi.
Gordan Bosanac: Este o situație foarte interesantă, dar și foarte bună pentru noi - trebuie deja să începem să lucrăm cu guvernul finlandez și cu partenerul din partea societății civile din Finlanda, pentru că statul de drept, așa cum știți din România, este la fel de important acasă, în țara mea, în Croația.
Rilli Lappalainen: De aceea, cred că este extrem de important ca exact state precum Finlanda - care, într-adevăr, este într-o situație mai bună comparativ cu multe alte țări din lume și de asemenea, este "elevul cuminte din clasă” - să ridice vocea, să spună astfel că este extrem de important să protejăm statul de drept.
Guvernul finlandez va avea în vedere să fie respectate cu adevărat regulile democratice, să respectăm vocile și actorii noștri, să lucrăm împreună pentru a putea, într-adevăr, face diferența în acest sens.
Gordan Bosanac: Mă gândesc că Europa trebuie să își recâștige credibilitatea, pentru că încă există situații precum aceea din Polonia, Ungaria, care pun în pericol drepturile omului.
Rilli Lappalainen: Este ceea ce ne unește - este, într-adevăr, un cadru bun pentru noi toți - nivelul ONU, Agenda 2030 privind dezvoltarea durabilă.
Agenda 2030 este probabil cel mai bun acord la nivel internațional, pe care să îl utilizăm pentru a face cu adevărat schimbarea.
Avem Acordul pentru Schimbări Climatice, Acordul privind drepturile omului, toate acestea, angajamentele pe care le au statele membre sunt importante - trebuie să păstrăm ritmul, trebuie cu adevărat cu adevărat făcut ceva la nivel european. Restul lumii se utiă la ceea ce face Uniunea Europeană, la nivelul european, la nivelul regional și, desigur, la punctul de vedere național; dar cred că este absolut crucial în acest moment, ca Europa să își asume rolul de a transpune în practică aceste acorduri internaționale.
Gordan Bosanac: Definim aceasta ca o prioritate imensă, dar nu numai statul de drept, ci și situația privind drepturile civile ale omului; ne-ar plăcea, într-adevăr, să vedem la Consiliul European din 2020, din Croația, și mai multe rezultate legate de protecția drepturilor omului, a drepturilor civile, a societății, statului de drept în Europa.
Rilli Lappalainen: Noi avem prioritățile comune, fiind un trio de organizații (România - Finlanda - Croația). Cred că este foarte important. Tocmai am vorbit cu Gordan, sunt destul de multe multe asemănări între prioritățile Președinției finlandeze și a celei croate - idealurile pentru care militează societatea civilă - sunt lucruri care ne unesc și cu care putem continua să contribuim pentru președințiile viitoare [ale Consiliului Uniunii Europene].
EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE CĂTRE BALCANII DE VEST, PRIORITATE PENTRU PREȘEDINȚIA CROATĂ
|
În perioada 26-28 iunie a.c., Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare - FOND România, a organizat cea de-a 11-a ediție a Școlii Române de Dezvoltare cu titlul "From words to action: Fostering synergies for achieving the Sustainable Development Goals".
În cadrul procesului de pregătire pentru exercitarea Președinției Consiliului Uniunii Europene (UE), România a propus ca, în perioada ianuarie 2019 - iunie 2020, implementarea Agendei 2030 să fie o prioritate pe agenda politică a UE.
Pozițiile comune exprimate de Federațiile de ONG-uri pentru dezvoltare din statele Trioului care va asigura Președinția Consiliului UE, în perioada 2019-2020 (România, Finlanda, Croația), reflectă faptul că, și la nivel neguvernamental, respectiv al organizațiilor societății civile, Agenda 2030 reprezintă o prioritate comună.
În acest context, ediția de anul acesta a Școlii Române de Dezvoltare și-a propus să contribuie la creșterea nivelului de conștientizare și sprijin pentru politici deschise, echitabile și durabile în ceea ce privește implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, cooperarea pentru dezvoltare, drepturile omului și spațiul societății civile. De-a lungul celor trei zile (26-28 iunie, București), Școala de Dezvoltare Durabilă a găzduit șase sesiuni și trei ateliere de lucru pe teme de interes precum:
- implementarea Agendei 2030 în perioada Președinției României la Consiliul Uniunii Europene
- rolul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare în contextul atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă
- parteneriatul dintre societatea civilă și mediul privat
- consumul și producția responsabile
- implicarea tinerilor în implementarea Agendei 2030
- consolidarea cooperării pentru dezvoltare în regiunea Mării Negre.
Comentarii