Marius Nica, Ministrul Fondurilor Europene, vizează un sistem flexibil de realocare a banilor către domeniile cu absorbție bună
SPECIAL REPORT/ „Trebuie să trecem de la bătălia cifrelor la sustenabilitatea proiectelor, la dezvoltarea acelor proiecte care pot aduce un plus de valoare adăugată în economie”. În acest sens, se lucrează în prezent la un sistem de prioritizare a investițiilor și domeniilor care pot atrage mai rapid fonduri, a subliniat Ministrul Nica în discursul susținut la conferința #RoFinLarge.
Astfel, Ministrul Nica a declarat că se discută, împreună cu Ministerul de Finanțe, condus de Eugen Teodorovici, și la nivelul Comisiei Europene, realizarea, pentru programele din perioada 2014-2020 a unui „sistem concurențial astfel încât acolo unde observăm că un anumit sector poate genera o dezvoltare a proiectelor rapidă și poate atrage bani, să prioritizăm în acest sens, să putem modifica programele și să îndreptăm fondurile catre sectoarele care chiar atrag bani”.
„Pentru 2007-2013 acest lucru nu s-a întâmplat”, a mai spus Nica, „s-a încercat doar pe parcurs reglaarea acestui sistem și am ajuns pe final de program să avem sume care încă nu au fost angajate și pe care cu siguranță va fi foarte greu să le cheltuim până la finalul anului”.
De aceea, a mai subliniat Ministrul, „este un angajament ca într-o perioadă relativ scurtă să găsim acest instrument la nivelul MFE și MFP de a prioritiza acele investiții și acele domenii care absorb bani. Aceeași luptă a existat și în 2007-2013 și consider ca nu mai putem permite aceasta greșeală”.
Este un scenariu de lucru la care reprezentanții MFE și MFP caută soluții astfel încât ordonatorii principali de credite să primească acei bani pe măsură ce demonstrează că proiectele sunt sustenabile, că le pot implementa, a mai spus ministrul.
În ceea ce privește finanțarea companiilor mari, Marius Nica a declarat că acestea au un rol important în crearea și menținerea competitivității economiei României. Companiile mari au, de asemenea, capacitatea de a investi în noi produse și tehnologii.Practic, vom avea bani unde acele sectoare au nevoie de ele și pot dezvolta proiecte rapid pentru a atrage fonduri.
Noile reglementări europene pentru perioada 2014-2020, nu fac nicio distincție între întreprinderile mari și IMM-uri, dar prin modul în care se definește Obiectivul Tematic 3 ”Îmbunătățirea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii” practic sprijinul acordat pentru investiții productive din Fondurile Europene va fi limitat la întreprinderile mici și mijlocii.Totuși s-a remarcat un declin a activității de inovare în perioada 2010-2012, comparativ cu perioada anterioară, astfel doar 40,1% din întreprinderile mari s-au încadrat în categoria întreprinderilor inovatoare în 2010-2012, față de 56,4% în 2008-2010.
Totuși întreprinderile mari sunt eligibile în cadrul Programului Operațional Competitivitate, Programului Capital Uman, Programului Operațional Infrastructură Mare, a detaliat Nica.
Programul Operațional Competitivitate:
Companiile mari, eligibile pentru OT1-Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării, în cadrul Programului Operațional Competitivitate, pentru:
-investiții pentru crearea și dotarea de noi laboratoare, centre de cercetare sau modernizarea celor existente
-crearea de nuclee de competență științifică și/sau tehnologică de înalt nivel prin atragerea de specialiști din străinătate, cu competență recunoscută.
-realizarea de proiecte de CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD și universități, în scopul inovării de procese și de produse
-accesarea bazei logistice și a expertizei disponibile în institutele de cercetare
Prin aceste intervenții se urmărește creșterea capacității de Cercetare Dezvoltare în domeniile de specializare inteligentă identificate de Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (bioeconomie; tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate; energie, mediu și schimbări climatice; eco-nano-tehnologii și materiale avansate și sănătate) și realizarea obiectivului Strategiei Europa 2020 asumat de România de atingere a unui nivel de 2% din PIB pentru cheltuielile destinate cercetării și dezvoltării, din care 1% trebuie să fie realizat din surse private.
Sursa: Discurs Marius Nica, 26 mai 2015
Programul Operațional Capital Uman:
Vor fi sprijinite inclusiv întreprinderile mari pentru :
-adaptarea întreprinderilor la schimbările pieței muncii
-planificare strategică în vederea anticipării schimbărilor, precum și mecanismele de planificare prospectivă a necesarului de resurse umane și a competențelor necesare
-încurajarea participării angajatorilor la dezvoltarea forței de muncă prin investiții în dezvoltarea competențelor angajaților
-îmbunătățirea activității de management al resurselor umane în companii
-Introducerea unor modele inovatoare de organizare a muncii, productive și "verzi" în întreprinderi, practici care să asigure sănătatea și securitatea la locul de muncă
-organizarea și derularea programe de învățare la locul de muncă(internship, stagii de practică, stagii de ucenicie etc.)
„Spre deosebire de perioada 2007-2013, unde accentul a fost pous pe partea de formare, consider că accentul trebuie pus pe angajator, altfel nu vom atinge procentul de angajare pe care ni-l dorim și acea țintă de reducere a șomajului”
Sursa: Discurs Marius Nica, 26 mai 2015Programul Operațional Infrastructură Mare
Un alt domeniu în care întreprinderile mari pot accesa Fondurile europene, este cel privind promovarea energiei curate și eficienței energetice.
·Pornind de la premisa că întreprinderile devin mai competitive pe piață odată cu reducerea costurilor și creșterea eficienței, prin POIM vor fi finanțate proiecte de îmbunătățire eficienței energetice prin proiecte de realizare/ modernizare a centralelor electrice de cogenerare de înaltă eficiență (maximum 8 MWe) pe gaz natural și biomasă. Acolo unde există o cerere importantă pentru energie termică, cogenerarea de înaltă eficiență poate aduce beneficii considerabile prin utilizarea de tehnologii competitive și curate având o eficiență ridicată în utilizarea combustibililor. Beneficiile se referă la reducerea costurilor cu energia, creșterea securității furnizării și impactul redus asupra mediului.
·De asemenea întreprinderile cu consumuri de peste 1.000 tep/an (mari consumatori de energie) vor putea să acceseze FESI pentru implementarea unor sisteme de monitorizare a consumurilor de energie, care culege informații privind consumurile de apă, energie termică, gaze naturale, apă industrială, abur tehnologic, aer comprimat, apă reziduală și care implică consumuri de energie de diferite tipuri.
·Planul Național de Acțiune pentru Energii Regenerabile stabilește țintele privitoare la capacitatea instalată din resurse regenerabile. Ca urmare. În perioada de programare vor fi sprijinite proiectele dedicaterealizării și/sau modernizării capacităților de producție a energiei electrice și/sau termice din biomasă și biogaz și a capacităților de producție a energiei termice pe bază de energie geotermale.
Sursa: Discurs Marius Nica, 26 mai 2015
Comentarii