Înregistrarea transmisiei LIVE a conferinței de presă: "Am apreciat că în acest moment nu este oportună declanșarea mecanismului instituțional de revocare a Procurorului General, respectiv a procurorului-șef al DNA", a spus ministrul Justiției.

Sub aspectul oportunității, analiza s-a făcut în contextul în care România se află sub Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Ministerul Justiției va institui o monitorizare fără ingerințe în activitatea de justiție a activității pe care o desfășoară procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă ÎCCJ.

Prin autoritatea instituției ministerului Justiției, va fi instituită o monitorizare, o raportare a activității pe care o desfășoară procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă ÎCCJ, "activitate de monitorizare pe care o voi exercita fără ingerințe". "Procurorii, pe viitor, să evite depășirea limitelor de competență. Această autoritate, monitorizare se va exercita fără știrbirrea independenței procurorilor, ci ca un mecanism care să respecte exercitarea autorității ministrului Justiției asupra procurorilor." - a spus ministrul Justiției în conferința de presă de miercuri, de la ora 18:00, în care a prezentat evaluarea activității procurorului-general și a procurorului-șef al DNA.

Raportul are două părți, a spus ministrul, o analiză din perspectiva constituționalității - problemele constatate și-au găsit o rezolvare prin decizia Curții Constituționale (CC); a doua parte se referă la oportunitate.

 

O concluzie intermediară generală: echilibrul a fost restabilit de către CC prin pronunțarea deciziei, fără alte măsuri extra-constituționale. Raportul are așadar o primă parte de legalitate și constituționalitate.

Ministrul a făcut referire și la context, amintind că România este sub MCV și că "circumstanțele sunt importante".

Pe 20 aprilie vom avea o nouă vizită a prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans. Vom avea o nouă vizită de monitorizare în cadrul MCV.  Ministrul a făcut referire și la întrevederile recente pe care le-a avut cu oficialii de la Bruxelels.

A doua parte a evaluării se referă la oportunitate

"[Evaluarea] are și o parte de oportunitate. DNA și-a arogat o competență care nu îi era atribuită, indiscutabil, și-a asumat o atribuție constituțională pe care nu o avea". "Nu ar mai fi o separație a puterilor" dacă DNA se implică în procesul legislativ sau dacă legiuitorul ar ancheta fapte penale." - a spus ministrul Justiției, care a explicat:

"Partea a II-a a raportului vizează oportunitatea, necesitatea unor mecanisme de sancționare în limite legale, pe care legea le pune la dispoziție, altele decât prin constatarea conflictului juridic. Analiza s-a deplasat din sfera elementelor de constituționalitate și legalitate în sfera oportunității."

În această a doua privintă, ministrul Justiției a declarat că a constatat următoarele aspecte (transcriere în direct din timpul conferinței de prese):

  • Derapaje instituționale ale DNA - acțiuni exagerate, derapaje care au produs reacții în media și la nivelul opiniei publice. Dvs veți spune că societatea este prea divizată în interpretări. Societatea a trăit această emoție colectivă. Din perspectiva derapajelor instituționale, DNA nu poate funcționa decât în acord cu rigorile statului de drept, la un nivel foarte ridicat. România este racordată ireversibil la normele internaționale. La concurență între norma internațională, europeană și cea națională, are prioritate norma națională dacă standardul de protecție este superior celui general.
  • Un standard de protecție a drepturilor fundamentale nu poate fi coborât. Ireversibilitatea normelor. Derapajele instituționale nu pot fi justificate prin invocarea dezideratului combaterii corupției. Pentru că nu avem o ierarhie a valorilor, în numele apărării unor valori nu îți este permisă să încalci o altă valoare, cel puțin în egală măsură protejată.
  • Această analiză trebuie abordată în cheie de proporționalitate (art 53 din Constituție: ingerința în viața privată trebuie să fie proporțională cu scopul urmărit; în numele unui obiectiv generos, nu poți să încalci alte valori protejate prin legea constituțională). Constituția stabilește obiectivele asumate la nivel național, european, internațional.
  • Aceste valori, cu respectarea filtrului de constituționalitate (art 53, Constituție), preempțiunii celui mai ridicat nivel de protecție privind drepturile omului (art 20 din Constituție) se regăsesc și în programul de guvernare. Să nu îmi spuneți că intru în partea politică, în programul de guvernare se vorbește despre aceste valori, de preempțiunea celui mai ridicat nivel de protecție în materie de drepturile omului.

Ministrul a făcut referire și la niște exemple de acum câțiva ani (un prim exemplu a fost din 2008), incluse în evaluare. Exemplul din 2008: Parchetul de pe lângă ÎCCJ procedura de urmat în cazul în care se formulau cereri pentru foști membri ai Guvernului. La data formulării cererilor aveau și calitatea de deputați și senatori. A fost o speță interesantă, din punct de vedere juridic-constituțional. Avizul pentru urmărirea penală era specificat că poate fi dat de Camera Deputaților, Senat sau Președinte, după caz. Nu se știa când procurorul se duce la Cameră, Senat sau Președinte. Criteriul de la acea vreme pe care îl aplicau procurorii: după cine credem noi că ne dă mai repede avizul.


Într-un stat de drept, competența în materie penală este de ordine publică. Ți-o stabilește legiuitorul, nu ți-o stabilești tu. Trebuie să o cunoști și să o exerciți ad-literam și să o respecți. CC a sesizat un conflict, întrucât atunci procurorul se adresa aleatoriu. Curtea a hotărât ca avizul să fie dat de Camera Deputaților, în cazul unui deputat, să fie dat de Senat, dacă e vorba de Senator, respectiv de președinte, dacă cel cercetat era membru al Guvernului, fără a fi fost și al Parlamentului.

Un alt exemplu de conflict între ÎCCJ și Parlamentul României și Guvern, invocat de ministrul Justiției: printr-o decizie din 2009, ÎCCJ a apreciat că anumite normele legale sunt neconstituționale, că sunt în vigoare, deși legiuitorul le abrogase. "Judecătorul de drept comun nu verifică constituționalitatea unei legi, nu abrogă, nu adaugă la lege, decât trebuie să o interpreteze în acord cu recursurile pronunțate în interesul legii și cu deciziile CC.

Cele două decizii  evidențiază o varietate de situații în care autoritățile publice de rang constituțional și-au încălcat competențele. Echilibrul constituțional a fost realizat de CC, prin pronunțarea deciziilor de constatate a existenței conflictului, prin indicarea procedurii de urmat, să nu se intre iar în blocaje." - a comentat ministrul Toader.