Hrănirea celor 7 miliarde de oameni, la nive global, devine una din provocările lumii moderne.  OMG-urile pot reprezenta soluția alternativă la cererea crescândă de alimente, însă ele sunt controversate. Ce reprezintă totuși OMG-uri?

La nivel european, există diferite reglementări pentru diferite tipuri de organisme modificate genetic (OMG-uri). Totodată, există regelementări distincte în ceea ce privește hrana oamenilor și cea a animalelor.

OMG-urile sunt organismele modificate de cercetători, prin introducerea unor gene străine sau prin modificarea structurii genetice a plantei. Întregul proces produce anumite proteine care oferă noi proprietăți organismului respectiv.

Cu toate că un OMG susține o productivitate sporită, rezistență la condiții meteo extreme și rezistență la dăunători sau maladii, mulți specialiști sunt de părere că  OMG-urile prezintă riscuri necunoscute atât pentru oameni, animale, cât și biodiversitate.

Totodată, opozanții OMG-urilor, susțin că fermierii vor fi obliigați să cumpere semințe de la companiile OMG.

Chiar dacă, în prezent, Europa permite cultivarea unui singur OMG (MON 810 – o specie de porumb rezistentă la insecte), mai puțin de un procent din terenul arabil este folosit pentru cultivarea unor astfel de organisme:  în Spania, Portugalia, Slovacia, România și Republica Cehă.

Totuși, Europa importă 40 de tipuri de produse care au la bază OMG.

De la 0,9 procente, comercianții au obligativitatea etichetării produselor care conțin OMG-uri.

În ciuda disensiunilor dintre statele membre, cu privire la OMG-uri, UE propune în prezent o nouă abordare, lăsând statelor libertatea de a limita sau interzice cultivarea OMG-urilor, dacă acestea afectează culturile agricole sau planificarea teritorială.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară rămâne singura care trebuie să evalueze criteriile de sănătate publică și cele științifice ale OMG-urilor. 

 Sursa: Parlamentul European