Sesiunea a început de la ora locală 9:00 (10:00, ora României) cu o dezbatere cu președinta CE, Ursula von der Leyen, și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, pentru intensificarea răspunsului coordonat al UE la criza sanitară și economică, dezbatere în urma căreia va fi adoptată o rezoluție.

Proiectul de rezoluție invită statele membre să învețe din experiența pandemiei, astfel încât să coopereze mai strâns și să construiască o Uniune Europeană mai puternică și mai rezilientă, permițând Comisiei să ia rapid măsuri decisive ca răspuns la viitoarele dezastre și crize.

Totodată, PE va aproba noi măsuri care să permită ca toate fondurile UE care nu sunt încă utilizate să fie canalizate către acțiuni de atenuare a efectelor crizei COVID-19.

Săptămâna trecută, Comisia pentru dezvoltare regională a solicitat ca plenul PE să adopte în mod direct măsurile suplimentare prevăzute pentru a putea utiliza fondurile structurale și de investiții europene într-un mod mai flexibil, în conformitate cu ”procedura de urgență”.

Noile măsuri excepționale de flexibilitate propuse de Comisie vor permite statelor membre să transfere resurse între cele trei fonduri de coeziune (Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune), între diferitele categorii de regiuni și între domeniile prioritare specifice fondurilor.Va fi posibilă să se finanțarea integrală (în proporție de 100%) a programelor din cadrul politicii de coeziune prin finanțarea UE în cursul exercițiului financiar 2020-2021.

Măsurile simplifică, de asemenea, procesul de aprobare a programelor pentru a accelera punerea în aplicare, facilitează utilizarea instrumentelor financiare și simplifică procesele de audit.

De asemenea, Parlamentul European urmează să adopte măsuri speciale pentru protejarea celor mai vulnerabili cetățeni și pentru acoperirea nevoilor imediate ale acestora.

În contextul situației de urgență provocated de coronavirus, Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a solicitat plenului PE să adopte în mod direct măsuri speciale pentru a garanta funcționarea continuă a Fondului UE pentru persoanele cele mai defavorizate (FEAD), care oferă ajutor alimentar și asistență materială de bază unui număr de aproximativ 13 milioane de persoane din UE pe an.

Pentru a proteja în fața virusului persoanele fără adăpost și persoanele care trăiesc în sărăcie și pentru a se asigura că asistența FEAD ajunge în continuare la cei care au nevoie, Comisia Europeană a propus modificarea normelor FEAD.

Măsurile propuse urmează să fie aprobate de PE vineri. Printre aceste măsuri se află posibilitatea de a finanța furnizarea de echipamente de protecție, furnizarea de ajutoare alimentare și de asistență materială de bază prin intermediul cupoanelor valorice, finanțarea temporară în proporție de 100% din bugetul UE și măsuri simplificate de raportare și de audit pe timpul pandemiei.

Tot vineri, eurodeputații vor aproba un sprijin pentru sectorul sanitar din UE.

Fondurile Uniunii trebuie să sprijine în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei provocate de coronavirus. Inițiativa va permite achiziționarea de materiale medicale urgente, cum ar fi măști și echipamente respiratorii, transportul echipamentelor medicale și al pacienților din regiunile transfrontaliere, finanțarea recrutării mai multor profesioniști în domeniul sănătății care să poată fi trimiși în zonele cele mai afectate din întreaga Uniune Europeană, precum și sprijinul acordat statelor membre pentru organizarea unor spitale de campanie mobile.

O sumă totală de 3,08 miliarde de euro din bugetul UE va fi canalizată în principal prin Instrumentul de sprijin de urgență (2,7 miliarde de euro) și prin intermediul rescEU (380 milioane de euro).

Pachetul include fonduri suplimentare pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (3,6 milioane de euro), dar și pentru a ajuta Grecia să facă față creșterii presiunilor exercitate de migrație (350 milioane de euro) și pentru a sprijini Albania în reconstrucția post-cutremur (100 milioane de euro).