„1 EUR de protecție a riscurilor de către Fond poate genera, în medie, investiții de 15 EUR în economia reală”. Vineri, 20 martie, trei eurodeputați români, instituțiile naționale cele mai relevante în domeniu precum și reprezentanți ai societății civile vor participa la dezbaterea organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European în România.

Evenimentul are loc cu zece zile înaintea supunerii la vot în Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European a propunerii de regulament pentru instituirea Fondului european pentru investiții strategice. Votul în plenul Parlamentului European este preconizat a avea loc la sesiunea de plen din luna iunie.

 
Participă deputații europeni: Theodor Stolojan, membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare (PPE),  Cătălin Ivan, membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare S&D), Siegfried  Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru bugete (PPE).
 
Vor mai lua parte reprezentanți ai unor ministere și organisme interesate în a-și exprima opiniile și a le transmite deputaților europeni implicați în evaluarea și votarea propunerii de regulament pentru instituirea Fondului european pentru investiții strategice.

Agenda evenimentului poate fi consultata aici.

LIVE TEXT (ora 11.00) 

Masă rotundă:

Mădălina Mihalache, Șeful Biroului de Informare al Parlamentului European în România:

• am invitat reprezentanți a instituțiilor publice, mediului bancar, academic și societății civile, în dialog cu europarlamentari.
• ne aflăm în perioada premergătoare adoptării în Comisia pentru afaceri economice și monetare. 
• În această perioadă, membrii parlamentului european vor amenda și discuta acest regulament; conform calendarului, va fi adoptat la sesiunea din iunie
• Sperăm că intervențiile participanților vor completa cu o perspectivă românească prezentările europarlamentarilor. 
• Dorește să fie un răspuns la deficitul de investiții, pentru a încuraja finanțarea investițiilor în Europa. PE sprijină înființarea acestui fond și consideră că trebuie țintite proiecte care aduc o înaltă valoare economică și de societate.

Theodor Stolojan, deputat în Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare:

• suntem în fața unui program propus de CE, acum există propunerea de reglementare înaintată la Consiliu și PE. Consiliul este total de acord - 28 de state membre. La baza acestui acord stă faptul că nu sunt obligate să dea nici măcar un euro. Pot contribui, dar nu li s-a cerut să avanseze niciun ban imediat.
• În PE există deja proiectul de raport, cu amendamente; astăzi (vineri, 20 martie) e termenul pentru depunerea amendamentelor de către deputați. Se vor mai putea face amendamente și ulterior, pe o anumită procedură. 
• Este vb  de un program care presupune o garanție de 21 miliarde euro avansată din bugetul UE (în etapa inițială, doar 8 miliarde efectiv din bugetul UE), 5 miliarde din BEI. Aceste 21 miliarde dau posibilitatea BEI să acorde o finanțare de 3 ori mai mare fără a pune în pericol ratingul de triplu A al BEI.
• Pe această bază s-a făcut evaluarea, ținând cont de experiența BEI, că pot fi mobilizate resurse din sectorul privat, însemnând întreprinderi, fonduri de tot felul, dar și gospodării ajungându-se la o forță totală a 315 miliarde cu 2 destinații: investiții strategice cu valoare adăugată europeană, ceea ce înseamnă că trebuie să răspundă priorităților europene, și creșterea accesului la finanțare a companiilor cu până la 3000 de angajați cu atențe specială pentru IMM
• Există câteva principii și condiții pentru proiectele care doresc să intre în acest program. 
  - proiecte viabile, cu un risc ridicat pe termen lung, cu alte cuvinte care nu ar fi finanțate fără existența garanțiilor mobilizate de acest program
  - adiționalitatea resurselor mobilizate - investiții care nu au acoperire din alte surse
  - se dorește să nu creeze datorie publică pentru Statele Membre

- programul poate finanța și structuri private de fonduri, bănci naționale de promovare, fonduri private de investiții - un fond poate cumula investiții mai mici

Condiții: 

• proiecte suficient de mature pentru a fi evaluate, nu poți merge cu un proiect fără studiu de fezabilitate.
• Selecția proiectelor este strict pe baza meritelor fiecărui proiect. Nu alocare pe țări sau pe sectoare. 

Probleme în dezbaterea PE: sursa finanțării din bugetul UE de 8 mld euro. Sunt mari discuții de unde trebuie luați banii. CE a propus din Horizon 2020 și din Facilitatea de conectare - care nu sunt repartizate pe Statele Membre (nu se pune problema să fie luate fonduri de la statele membre)

• A doua mare grupă de dezbateri - priorități în selecția proiectelor. Comisia a propus infrastructură, energie, cercetare, sunt multe propuneri și în PE. 
• A treia mare probleme în discuția - Guvernanța Fondului de Investiții Strategice. Există un board care va stabili strategie și un comitet de experți independenți angajați pe baza experienței pe care o au în selecția proiectelor strategice. 
• se dorește înființarea unui HUB de asistență pentru Statele Membre pentru dezvoltarea de proiecte. 

• Eu am propus 2 amendamente: evitarea concentrării pe arii geografice și pe sectoare, este susținută și de Guvernul României, să nu fie concentrate pe țări care sunt f experimentate în proiecte de infrastructură; plus o asistență specială pentru statele membre cu piețe financiare nedezvoltate, cum este și România.
• Dorim ca acel HUB de asistență care se va crea și care va reuni forțe din CE și BEI să acorde atenție specială unor țări precum România
• M-am gândit foarte mult cu ce se poate prezenta România în acest program. Sunt destule lucruri de făcut. Care sunt prioritățile? Suntem aproape de final cu Master-planul pe transporturi, care va stabili prioritățile în acest domeniu. Din păcate, pe energie, o altă mare prioritate strategică a Comisiei, suntem departe de a avea o strategie. 
• România trebuie să: stabilească prioritățile de dezvoltare; să apeleze cât mai devreme la instrumentul european pentru asistență (HUB) pentru a forma un HUB național. Transformarea Eximbank în bancă de dezvoltare, este în lucru la nivel de Guvern și trebuie să se facă cât mai repede.
• Dezvoltarea Parteneriatului public-privat: Avem două cazuri de proiecte în parteneriat public-privat dar sunt de anvergură mică. 
  Din păcate când discutăm de infrastructură mare sunt contracte complexe; cu alocarea riscurilor între părțile participante, trebuie să recunoaștem că nu avem nici experți, nici măcar un singur proiect pe care să spunem că l--am realizat și avem experiență. De aceea trebuie să apelăm la experiențele care există, în special la nivelul Băncii Mondiale, al BEI, al IFC. 
• Trebuie promovată folosirea instrumentelor financiare în sectorul public; granturile să fie combinate cu resurse financiare; din păcate România nu dorește aceste lucruri până în prezent, inclusiv că nu dorește să apeleze la o facilitate creată de BEI. Și alte state membre au spus că nu doresc să participe. 

Cătălin Ivan, deputat în Parlamentul European, Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare:

• Punctul de vedere al S&D din PE: aș pune într-un context această inițiativă. e foarte imp să vedem cum s-a ajuns aici. O inițiativă este de salutat după f mult timp în care UE 
• UE nu reușește să treacă la nivelul de dezvoltare cu 28 de state membre, cu o piață unică ce este mai mult o utopie; a și fost înființată o Comisie specială tocmai pt a evalua cele 28 de sisteme fiscale din SM pentru a le face mai coerente. Dacă nu avem un sit fiscal bine coordonat nu există o piață unică.
•  Dacă vb de educație și se dorea încă de la Lisabona să avem o educație bazată pe cunoaștere, ce piață comună dacă avem 28 de sisteme diferite, cu finanțare diferită, cu viziuni diferite, cu mici excepții de colaborări în zona universitară. Cât timp nu există o coordonare în sistemele de învățământ și bugetele pentru cercetare și inovare nu sunt satisfăcătoare, strategia de dezvoltare a UE bazată pe C&D este o utopie.
• În urma crizei, entuziasmul pentru a investi în astfel de proiecte a scăzut și mai mult; rămânem în urmă față de țările în curs de dezvoltare, uitați-vă ce avânt a luat India, Brazilia. UE ar trebui să-și găsească coerența internă și apoi proiectul comun pentru a se poziționa internațional. La noi este o utopie să vorbești de cercetare și educație la nivel înalt, dar se întâmplă în ASIA; în SUA. Chiar și acest atu - că avem un sistem educațional bine pus la punct - poate în câteva state, dar nu la nivel european. 
• Doar se discută despre conectarea școlilor la internet, folosirea platformelor digitale; astfelș că fie că înveți la Iași sau la Roma să ai aceeași platformă digitală. 
• Această inițiativă a CE este foarte binevenită, dar se va confrunta categoric cu lipsa de entuziasm la nivelul SM; iar grija pe care trebuie s-o avem și ceea ce trebuie să discutăm în PE este că acest Fond de investiții strategice ar trebui să finanțeze proiecte mari cu risc foarte mare pe care SM niciodată nu și le vor asuma, care să ducă Europa ca și construcție întreagă mai departe., 
• Tb să evităm să se ajungă la o competiție între Statele Membre. Dacă ajungem la competiție, s-a terminat, fiindcă problematica este total doiferită, Expertiza este total diferită, capacitatea de a atrage fonduri și de a investi este diferită, trebuie să gândim european și să vedem care este direcția Europeană.
• România tb să înceapă gândească european, proiecte în colaborare cu alte state; nu doar pentru autostrada Iași-Tg Mureș, dar dacă nu se leagă cu un coridor important s-ar putea să nu aibă relevanță pentru dezvoltarea UE, deși eu cred că are. Cred că acest Fond tb să susțină doar investițiile strategice de mare anvergură cu risc foarte mare pe care altfel nu ni l-am putea asuma. Nu proiecte care deja sunt finanțate, să cofinanțeze alte proiecte. 
• Este f importantă susținerea IMM-urilor. Poate fi pt UE un avantaj foarte mare dacă acestea reușesc să capete anvergură, viață, și reușesc să pornească motorul economiei. 

Siegfried Mureșan, deputat în Parlamentul European, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), vicepreședinte al Comisiei pentru bugete: 

• Sunt un susținător, în situația în care există un deficit de investiții și nu dorim să cheltuim mai mulți bani ai ctățenilor și dorim investiții în zone care să întărească ec eeuropeană
• Întrebări: câți bani vor fi puși la dispoziția fondului, de unde vor veni banii și cine decide ce proiecte să fie finanțate.
• Există membri ai Parlamentului care spun că poate ajung și mai puțin de 8 miliarde euro; opinia mea este că această sumă trebuie pusă de UE în mod categoric și ireversibil, este ceea ce sectorul privat, piețele financiare așteaptă, nu pot fi mai puțini bani. Am promis piețelor 8 mld, asta vor aștepta. Dacă punem mai puțini bani, 6 sau 4 miliarde volumul proiectului va fi mai mic, nu va mai fi proiectul de 315 mld. Cu 21 mld cred că putem genera 315 mld euro de investiții; rata de 1:15 este prudentă, conservatoare, având în vedere experiența BEI. 
• De unde să vină aceste 8 mld? Propunerea CE - să vină din din proiectele destinate infrastruct. &inovării, fiindcă vrem să generăm investiții. SM nu s-au împotrivit dar în PE există rezistență în a lua bani din aceste domenii. CE spune că efectul pozitiv va fi multiplicat. Poziția mea este între cele două părți, cred că există premise, dar nu putem spune sigur, există posibilitatea ca în primii ani anumite proiecte să nu mai poată fi desfășurate. Propunerea acum pe masă în PE este să nu spunem specific că vom lua fondurile de la aceste categorii - Horizon 2020 și Connecting Europe Facility.
• Există și riscuri și beneficii. Beneficiul este că am putea în fiecare an să folosim bani de unde sunt , riscul - ca negocierile în fiecare an între PE, CE și Consiliu să fie îngreunate. 
• Cine și cum decide. Propunerea inițială spune căstatele membre pot participa și invită și statele să facă contribuții voluntare, fiindcă în momentul de față statele nu participă. Ce se oferă în schimb celor care participă? Calitate de membru în acel board care ia deciziile strategice, votul în board și generozitate la calculul deficitului, adică contribuțiile la acest fond nu intră la calcului deficitului dacă nu se depășește limita de 3%. În momentul de față niciun stat nu participă volutar, cu bani publici, probabil și stimulentele au fost prea mici. Nu a existat nicio garanție că aceste state vor beneficia de investiții.
• Nu trebuie să existe nicio interferență politică; de aceea susțin amendamentele din PE ca SM să poată participa la acest fond dar să nu participe la boardul care ia decizii (steering board), tocmai pentru a nu exista interferență politică; investitorii trebuie să știe că nu sunt selectate pe criterii politice. 
• Apoi va exista și acel comitet care selectează investițiile. PE propune ca membrii acestui comitet să fie invitați la audieri în PE; poziția mea este următoarea: trebuie să fie un comitet ales democratic, dar totuși eu cred că o audiere pentru 8 din 16 membri va fi inevitabil politizată. 
• Poziția mea este: Parlamentul să dea doar un aviz consultativ pe o listă de 8 din 8. Dacă un candidat se prezintă insuficient pregătit, să poată fi schimbat.
• Da, trebuie finanțate proiecte cu grad mai mare de risc, însă trebuie să prevenim tentația BEI care vrând să-și apere ratingul 3A să evite proiectele cu mare risc. BEI trebuie să-și apere ratingul, este esențial, însă Totuși, misiunea proiectului este să finațeze invest cu mare risc care  nu pot fi finanțate altfel, de aceea trebuie să evităm o concentrare a proiectelor în statele care au expertiză deci nu au mare nevoie de acest fond. 
• Cred că acest HUB pe care îl creăm trebuie să îndeplinească tocmai acest rol de consiliere; mai ales în statele cu piețe insuficient dezvoltate, trebuie să avem proiecte viabile și capacitate administrativă. Aici cred că BEI prin acest HUB ne poate ajuta.

Attila Gyorgy, Secretar de Stat, Ministerul Finanțelor Publice: 

• la nivelul Gv s-a discutat f mult pe această temă, aș dori să evidențiez câteva lucruri, ne dorim să se țină cont de particularitățile statelor membre, experiența noastră nu este atât de vastă și ne dorim să accesăm sume în mod corect și echitabil.
•  se mai pune problema de impact bugetar. Chiar la Luxemburg au fost dispute; s-a încurajat ca listele SM să aibă cât mai multe proiecte din mediul privat.
• în toamnă ni s-a cerut să dăm câteva informații sumare dar acestea sunt confidențiale la nivelul operatorilor privați; de multe ori proiecte private au fost construite și s-au gândit și la mecanismul financiar. Am reuși să trimitem la Bruxelles o listă; a fost făcută sub presiunea enormă a timpului; a fost o listă orientativă; proiecte se pot adăuga și scoate.
• am încercat să punem cap la cap proiectele diverselor ministere, autorități locale și care îndeplineau criteriile solicitate. NU am asigurat și o prioritizare; am încercat totuși să subliniem câteva foarte importante, 64 de poziții. Majoritatea - în dom transporturilor, energiei, apelor. Valoarea totală este de 62,5 mld euro. Este proporțională cu dimensiunea României.
• Ce vom face cu această listă? Care sunt criteriile? 
• Nu ne interesează distribuția echitabilă a investițiilor. Până la urmă sunt și banii României acolo. Pe partea e asistență tehnică (HUB) au fost f multe discuții, trebuie să asigure și accesibilitatea la nivel local. 
• Acest multiplicator de 15 ni se pare puțin prea optimist. Săptămâna trecută am primit o solicitare de la Luxemburg; au selectat un nr de 6 sau 8 proiecte în dom energiei, 2 se referă la România, ambele vizează Bucureștiul; CET Vest - solicitare să le dăm datele de contact. Văzând acest email am pus întrebarea dacă este o inițiativă izolată sau se va proceda la fel și pe alte domenii. Să întrebăm dacă chiar pe energie nu au existat și alte lista scurte, ne-a mirat că  erau 2 din Ro. Ne bucurăm că lucrurile încep să se miște 

Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administrație, Banca Națională a României (declarații în nume personal):

• Președintele Băncii Centrale Europene trebuie să fie judecat cu ceea ce fac guvernele naționale, ce trebuie să facă Comisia, ce trebuie să facă PE. Cele patru personaje foarte puternice din Uniune, președintele Consiliului, Parlamentului, președintele Băncii Centrale vor veni cu un raport ce trebuie făcut.  
• Planul Juncker, deși o inițiativă mai mult lăudabilă, prăbușirea cu aproape o treime (de la 25% din PIB s-au dus la 17%), în unele țări s-a dus la jumătate, în mulți ani s-a investit prost.
• Subutilizarea resurselor duce la șomaj foarte mare.  Acest fond nu va facem o mare diferență. Media (20% PIB) 0,6 sau 0,65% investiții și publice, și private, în plus - ce înseamnă asta? Este foarte puțin. Poți să faci o diferență. Chiar admițând că leverage-ul se va realiza, este vorba de un pariu.  
• Contextul general - căderea dramatică a investițiilor - PIB-ul afectat, va fi afectată rata de creștere potențială a PIB, fenomenul de histerezis - oameni care au o generație pierdută - își afectezi rata de creștere a PIB. O spune Juncker, care nu vine de pe partea stângă. 
• Context pentru o cvasi-stagnare. Chestiunea e amplă - ar trebui să reușim să investim prin programe naționale - nu întâmplător am pus cu media investițiilor naționale. Să se investească în mod deștept. O altă chestiune este lipsa de încredere, a investitorilor, - supraîndatorare a sectorului privat - că nu există lipsă de capital, lichidități. Supraîndatorare în sectorul privat și public - angajarea   Probabilitatea de a se realiza acest leverage. 

• opinia mea este că această construcție cu leverage foarte mare, de 15, nu va reuși, 
• obsesia de a multiplica banii publici prin instrumente financiare nu este bună.Fondurile europene sunt mult mai importante pentru România ; să nu creăm iluzia că va schimba fața României.
•  ar trebui să aibă adiție de bani publici substanțială. 
• este o construcție birocratică, va fi foarte greu de gestionat. 
• este cazul ca țărilor să li se permită Golden rule - orice creștere de deficit care este investiție serioasă, dar nu cum este sifonat banul public în România, să nu fie introdusă în calculul deficitului. Este o regulă care a ajutat Germania să se reconstruiască. 
•  Susțin de ani de zile că este nevoie de o bancă de dezvoltare. 
• Mult mai puternice sunt fondurile europene pentru România.

 Florin Dănescu, Președinte Asociația Română a Băncilor: 

• astfel de inițiative sunt așteptate, poate sunt mai mult necesare pentru o țară precum România decât pentru alte țări.
• dacă voi rafina acele 315 mild la 12.000 mld cât este PIB-ul Europei și volumul creditelor bancare din Europa, vom vedea care este impactul, dar intenția contează.
• considerăm că trebui o direcționare mai puternică către IMM-uri. Motorul revenirii ec europene trebuie axat pe IMM. Vom aloca toată o mare parte din atenția noastră către acest sector. 
• Cred că lipsește din discuție felul în care vom reuși să recâștigăm încrederea investitorilor în general; dacă cerem investitorilor tot felul de participări și în paralel venim cu astfel de proiecte.
• Trebuie să vedem dacă la nivel european avem proiecte care încurajează investițiile. Ar trebui adăugată nevoia mare de astfel de investiții. 

 Stolojan: proiectele pot fi locale, dar care răspund priorităților europene. 

Simona Moagăr, Directorul Institutului de Economie Mondială: 

• Europa trebuie tratată ca un tot; la noi există o criză de management oamenii nu sunt foarte bine 

Gabriela Drăgan, director Institutul European din România: 

• sunt diferite variante, se îmbunătățesc la de la o zi la alta. 
• ultimul regulament mi s-a părut mult mai echilibrat.
• elemente de vulnerabilitate: încă nu îmi dau seama cum va reuși regulamentul să armonizeze cu cadrul de reglementare pe care tocmai l-a creat la nivelul guvernanței economice. 
• mi-am dat seama că se pregătește o nouă flexibilizare a Pactului de stabilitate și creștere. Avem nevoie în paralel să flexibilizăm și regulile pactului.
• În 2014 am vorbit numai despre austeritate fiscală, acum am trecut la o nouă paradigmă. Ne dăm seama că o creștere economică fără investiții nu este posibilă.
• Nu încercăm să reinventăm roata; păreau a fi niște propuneri în paralel - acest fond gestionat de BEI, nu era foarte clar ; constat că în acest moment se încearcă o viziune integrată. Creăm niște garanții, le dăm grupului BEI; Intrăm într-o paradigmă keynesiană.
• Dacă mecanismul este văzut separat de ceea ce se întâmplă la nivel european. Dacă tot aplicăm politici keynesiene ar trebui aplicate în ansamblu. 
• alte puncte de vulnerabilitate: sper ca regulamentul la final să aibă în vedere utilizarea tuturor fondurilor UE. Îmi este neclară partea de administrare a acestui fond.
• Aș ajunge la un alt element de vulnerabilitate externă: deja la nivelul statelor UE există falii de înțelegere legate de acest fond. Marea Britanie, Franța, Germania și Italia sunt fondatoare ale Băncii Aisiatice de Investiții în Infrastructură. 

Valentina Dimulescu, Societatea Academică din România:

• considerăm că ar fi extrem de util să fie mai multe proiecte în domeniul energiei regenerabile, cu accet pe biomasă, / în România 3/4 familii folosesc încălzire prin biomasă, în special prin lemn.
• pe listă există niște proiecte care nu ar trebui să fie acolo.

 

Cristian Ghinea: 

• amendamentul anti-concentrare este o încercare a României 
• Pb României nu este expertiza tehnică ci stabilitatea deciziei politice. Degeaba vom crea expertiză dacă partea de stabilitate a deciziei pe termen lung nu va funcționa. 
• Evident că prg Horizon 2020 și Connecting Europe vor pierde / La Connecting Europe s-a adus anul trecut o comunicare importantă / Va avea de suferit lista de proiecte pentru această facilitate? 

Petru Dandea (Cartel Alfa): 

- ieri a fost adoptat în Comitetul Economic și Social European. Vine cu niște propuneri concrete. 25% vor fi alocate IMM . Propunerea CESE este tocmai datorită lipsei de expertiză și capacitate a BEI să implicăm Agențiile de Dezv Regională din fiecare stat membru în gestionarea proiectelor.

Pe operațiunile curente BEI are această capacitate, nu a fost inventată. Nu și-ar fi permis Juncker să vină în fața Parlamentului cu un document care spune basme.

Credem și noi că este necesară o reconsiderare a unor reguli dure din Pactul de Stabilitate; să fie introdusă o regulă de aur pentru ca aceste fonduri să nu fie luate în calcul la deficit 

Florian Marin, Blocul Național Sindical

• poate ar trebui niște criterii care să vizeze șomajul sau persoanele inactive ;
•  din punctul meu de vedere este o oportunitate și România trebuie să o fructifice într-o formă sau alta. 

Context 

Interviu Siegried Mureșan, EurActiv.ro: BEI a investit 3,6 mld euro doar în Romania în ultimii 5 ani

Într-un interviu acordat cu ocazia primei sesiuni parlamentare la Strasbourg din acest an, în ianuarie 2015, europarlamentarul Siegfried Mureșan a punctat cât este de importantă Banca Europeană de Investiții și angajamentul acesti instituții în statele din vecinătatea estică.

Raportul privind activitatea Băncii Europene de Investiții. Propuneri de direcționare a fondurilor către anumite sectoare și, mai ales, către țările candidate din vecinătatea estică

Siegfried Mureșan: Un alt proiect la care lucrăm în Comisia Afaceri Economice și Monetare (ECON) este raportul anual al Băncii Europene de Investiții (BEI), unde eu sunt raportor. 

- BEI este parte a soluției de finanțare a necesarului de investiții;
- BEI a investit 70 mld euro in UE anul trecut și 3,6 mld euro doar în Romania în ultimii 5 ani
- aceasta bancă ajută economia țării noastre să devină mai competitivă.
Prin raport și prin amendamentele făcute de mine încercăm să canalizăm și mai bine activitatea BEI spre activități de  de cercetare-dezvoltare, investiții în infrastructura, în energie, încercăm să întărim infrastructura energetică în Europa, infrastructura IT, pentru a stimula comerțul digital și a putea beneficia mai bine de pe urma pieței interne de 500 milioane consumatori.

Vrem să stimulăm investițiile în zone economice mai puțin dezvoltate. Nu este nevoie de investitii în economiile puternice, ci spre proiecte considerate poate prea riscante de către investitori, dar care pot genera locuri de muncă.

Una din prioritățile legate de acest raport este sporirea angajamentului BEI în statele din vecinătatea estică, în special Republica Moldova, Ucraina, Georgia, țări care au decis să meargă pe o cale europeană. Acestea să primească mai mulți bani pentru a construi străzi, a moderniza infrastructura de transport și energetică, mai vorbim și despre gazoductul Iași-Ungheni care să sperăm că va fi dat în folosință în decursul acestei luni.

Tocmai discutăm acest raport în Comisia ECON, îl vom adopta la sfârțitul lunii ianuarie, iar in Martie îl vom adopta în plenul Parlamentului.

Interviu Iuliu Winkler, ianuarie 2015: Planul Juncker vine cu inovație foarte importantă: să atragă mediul privat, investitorii, fie în infrastructură, fie în alte domenii

Iuliu Winkler: Acest plan este o noua incercare de a raspunde la nevoile de dezvoltare ale economiilor europene, vedem ca nu am depasit stadiul de criza, nu am intrat inca in stadiul de crestere sustenabila nici la nivelul zonei euro, nici la nivelul Europei Centrale si de Est. Crearea locurilor de munca este o mare problema, iar relansarea economica, noile locuri de munca, toate pot veni si din finantarea investitiilor. Uniunea dispune de mai multe instrumente, unul dintre acestea fiind acest plan Juncker care vine cu inovatie foarte importanta: sa atraga mediul privat, innvestitorii, fie in infrastructura, fie in alte domenii. Este un plan diferit de clasicele politici europene care sunt politici de finantare bugetara, din resursele bugetului european.

Este si un pericol aici, fiindca finantarea privata presupune eficienta si profit, pe cand politica de coeziune, care este o politica de baza a Uniunii alaturi de Politica Agricola Comuna, este bazata pe investitii prin granturi, deci sumele cuprinse in finantari sunt nerambursabile.