Care este experiența Olandei din anii '80 și '90 în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene? Cum a contribuit această experiență la dezvoltarea proiectelor în România după aderarea la UE?

*Notă: Interviul este subtitrat în limba română. În cazul în care subtitrarea nu pornește automat, vă rugăm să o selectați apăsând butonul CC din dreapta ecranului, jos. 

VAPRO este o companie cu experiență de zeci de ani, prezentă în România din 2007. Povestea deschiderii capitolului local în România este de fapt istoria aventurii lui Theo Seip – directorul companiei olandeze, chemat inițial să pregătească prima generație de funcționari publici în context european, care a văzut o oportunitate în mediul românesc.

În ultimii 11 ani, compania a sprijinit dezvoltarea mai multor proiecte în România cu o valoare totală de aproximativ 200 de milioane de Euro. Care sunt lecțiile învățate în tot acest timp? Ce mai trebuie îmbunătățit? Cum ne poate ajuta experiența olandeză? Toate aceste lucruri le-am aflat într-un interviu cu Theo Seip, directorul VAPRO.

EURACTIV.RO: Cum a ajuns VAPRO în România? Care este istoria companiei și ce faceți aici?

T.S.: VAPRO este o companie olandeză. A fost fondată în 1956. În Olanda, în principal, suntem o companie care oferă training pentru tehnicieni. Din anii '80 și '90, am început să facem multe proiecte în Olanda pentru pregătirea tehnicienilor folosind fonduri europene. Astfel încât, din anii '90, am acumulat multe cunoștințe despre cum poți pregăti oamenii în cadrul proiectelor dezvoltate cu fonduri europene. Am făcut lucrul acesta în anii '90 pentru companii mari ca Shell și Heineken.

În 2006 – aici este legătura cu România – am primit un telefon de la guvernul olandez. În perioada aceea, România și Bulgaria aveau fonduri pentru pre-aderare, iar țări ca Olanda și Germania aveau fonduri pentru pregătirea României, a funcționarilor și a politicienilor în vederea aderării la Uniunea Europeană. Astfel, m-au rugat să organizez workshop-uri și să transfer cunoștințe despre sistemul educațional și despre fondurile europene. 

Am făcut lucru acesta. Am venit în 2006 în România și am avut întâlniri cu funcționari publici, oameni din guvernul României la momentul acela. Le-am explicat cum funcționează sistemul în Olanda și, de asemenea, cum am folosit fonduri europene în Olanda în anii precedenți.

Au fost atât de multe întrebări, încât m-au rugat să mă întorc. Au fost, de asemenea, și vizite de studiu în Olanda.

În 2007, fondurile de pre-aderare au fost terminate și în continuare existau mulți oameni în România care îmi cereau mai multe informații. Și atunci m-am gândit că ar trebui să înființăm o companie aici, o companie de consultanță, care să ne permită să transferăm cunoștințele noastre în Romania într-un cadru comercial. Asta este ceea ce am făcut. Am venit la sfârșitul lui 2006, începutul lui 2007, în România. Nu știam mai nimic. Totul era nou pentru mine. Mai întâi a fost necesar să recrutez angajați. Ceea ce am și făcut. Am întâlnit multe persoane în perioada aceea și în final am început cu doi angajați români. I-am pregătit în Olanda. Au venit la Haga, la birourile noastre, și i-am pregătit în ceea ce privește dezvoltarea proiectelor. Am transferat cunoștințe despre fondurile europene către angajații din România.

În acea perioadă, se întâmplau multe lucruri în România.

Am început pur și simplu. Am abordat instituții și companii, pentru a le explica posibilitatea de a folosi fonduri europene. Pentru mulți dintre ei, lucrul acesta era nou. Și le-am explicat că putem să-i ajutăm să dezvolte proiecte.

Așa a început. Era o cerere foarte mare pentru aceste cunoștințe, așa că am crescut.

A trebuit să aflăm multe lucruri, pentru că eu eram obișnuit să lucrez într-un mediu olandez. Am făcut unele lucruri în Belgia și Germania, dar în mod obișnuit lucram în Olanda într-un mediu olandez, care este diferit de societatea de aici și de modul în care guvernul de aici operează.

Astfel că la început a trebuit să adaptăm o parte din ideile noastre, dar am reușit și am obținut aprobarea proiectelor. De acolo ne-am dezvoltat.

Am început, în principal, cu proiecte care foloseau fondurile pentru îmbunătățirea cunoștințelor angajaților și muncitorilor din companii și din cadrul guvernului, din cadrul școlilor. În lucrul acesta eram specializați din trecut. Cunoaștem de asemenea și proiecte de investiții. În mod special în România, existau foarte mulți bani în zona de dezvoltare a infrastructurii. Așa că după primii doi ani, am început să dezvoltăm proiecte și în direcția aceasta.

Acum suntem în punctul în care, în 2018, după 11 ani, VAPRO a dezvoltat în România proiecte în valoare de 200 de milioane de euro, aproximativ jumătate din sumă fiind suportată din fonduri europene.

Întotdeauna încercăm să dezvoltăm proiectele cât mai bine posibil. Calitatea contează. Sunt oameni în piața care nu știu exact ceea ce fac și sunt desigur reguli pe care trebuie să le respecți dacă vrei să folosești fonduri. 

Nu vreau să fiu foarte arogant, dar cred că am reușit să dezvoltăm multe proiecte de calitate.

În acest sens, cred că este un exemplu bun de transfer în România a cunoștințelor disponibile în vestul Europei. Acum, văd acest lucru în piață. Sunt mult mai multe cunoștințe despre cum poți dezvolta proiecte, despre cum poți folosi fonduri europene. Rata de absorbție este mică, dar cred că lucrul acesta este legat de alte probleme.

Cred că ceea ce putem vedea din ce în ce mai mult în cadrul acestor proiecte este că avem companii private – aici suntem concentrați în mod principal – care investesc în proiecte și primesc de asemenea bani de la Bruxelles, prin intermediul guvernului de aici desigur, dar bani vin din Bruxelles.

Deci poți vedea – și cred că acest lucru este foarte important pentru dezvoltarea țării – structuri public-private. Aceasta – cred eu – este cheia dezvoltării țării, o țară care vine după perioada lui Ceaușescu în care cooperarea dintre companii comerciale și zona publică a fost distrusă. Acum începe din nou să fie construită. Cred că este un lucru bun pentru dezvoltarea țării.

La început, deși acum e mult mai bine, vedeai că era o piață start-up. Într-o astfel de piață vezi mulți oameni în care nu poți avea încredere. Asta este și una din întrebările pe care le-am primit în Europa de vest. Există fraude? Poți avea încredere în oamenii care lucrează ca funcționari publici?

În primii ani, am văzut că nu poți avea încredere în toată lumea din această piață. Trebuie să spun că după acești ani lucrurile stau mult mai bine, dar în perioada dintre 2007 și 2010 erau, ceea ce noi numim, cowboys în piață și erau de asemenea oameni care mituiau și comiteau fraude. Dar cred că acum este mult mai bine. Nu mai vedem lucrurile acestea. Și aceasta este o schimbare bună, pentru că vrei să utilizezi banii de la cei care plătesc taxe în cel mai bun mod posibil.

EURACTIV.ro: Care credeți că a fost impactul folosirii fondurilor europene în România? Puteți face o comparație cu experiența Olandei?

T.S. : Dacă încep cu Olanda, impactul principal l-am văzut în anii '90 când am pregătit mii de muncitori necalificați. Lucrul acesta este bun, este în cadrul Uniunii Europene, Tratatul de Lisabona... Uniunea Europeană ar trebui să fie o uniune a oamenilor care au competențe înalte, dacă se poate cu cele mai bune competențe din lume. Deci, sunt mulți bani în zona pregătirii oamenilor. Aici am văzut o progresie bună. Văd că acest lucru începe acum și în România. Cred că aici nivelul de top este bun, universitățile ș.a. Unde există o absență a cunoștințelor este în zona oamenilor necalificați. Aici merg foarte mulți bani și lucrul acesta este bun deoarece creează locuri de muncă atunci când oamenii au mai multe cunoștințe.

Pe de altă parte, o țară ca România ar trebui să investească mult în infrastructură, drumuri ș.a., spitale și universități. Cred că aici este o problemă pentru că vezi tot timpul cum proiectele mari de investiții sunt încetinite de tot felul probleme politice – schimbarea guvernului, cum ar trebui să fie drumurile etc. Cred că România ar putea utiliza banii într-un mod mult mai bun dacă ar exista mai multă cooperare și un singur mod de gândire în cadrul guvernului. Este prea multă instabilitate. Dacă mă uit înapoi la ultimii 11 ani, a fost prea multă instabilitate în zona guvernamentală. Lucrul acesta încetinește dezvoltarea țării. Aceasta este – aș spune eu – una dintre problemele principale în România. Are legătură, desigur, cu trecutul... Îți trebuie 40, 50 de ani până când poți să creezi un alt mod de gândire, o societate diferită.

EURACTIV.ro: Când vine vorba de folosirea fondurilor europene ce bune practici din Europa de vest credeți că ar fi utile în România?

T.S.: Ceea ce vezi în țări din Europa de vest - existența unei cooperări mult mai strânse între asociații de angajați și patronate. Ei lucrează mult mai apropriat de guvern. Desigur, au câteodată discuții, dar încearcă să-și rezolve diferențele într-un mod care creează ceva pentru societate. 

Ceea ce vezi aici este că oamenii au probleme să lucreze împreună – guvernul, sindicatele și patronatele.

Cred că acesta este un lucru de bază pentru o societate bună. Ca să vă dau un exemplu, în Olanda, și aici e la fel, când vrei să folosești fonduri europene ar trebui să existe bani și din partea sectorului privat. În Olanda există asociații de patronate și sindicate care pun bani într-un fond și îi folosesc pentru a obține și mai mulți bani de la Bruxelles. De exemplu, fonduri pentru pregătire unde parteneri sociali – angajați și angajatori -  lucrează împreună.

Am încercat să ajut la dezvoltarea acestui lucru aici, în România, dar diferențele de gândire dintre sindicate și patronate sunt într-un fel prea mari. Nu au încredere unii în alții. Cred că este o problemă de încredere. Are încredere guvernul în instituțiile din societate? Dacă nu există încredere reciprocă este greu să construiești un sistem bun.

Dar o practică bună este ceea ce am văzut în Olanda. Au fost multe proiecte bune și mulți bani în jurul structurilor publice-private, pentru că au încercat să lucreze împreună.

EURACTIV.ro: Ce recomandări aveți pentru oamenii, companiile și instituțiile din România care plănuiesc să aplice pentru fonduri europene?

T.S.: În primul rând, dacă vrei să folosești fonduri europene trebuie să te gândești dacă vrei cu adevărat acest lucru, deoarece trebuie să respecți anumite reguli și există verificări din partea autorităților române și europene. Trebuie să fii pregătit să organizezi proiectul într-un mod bun. Lucrul acesta înseamnă că totul începe cu dezvoltarea unui proiect bun. Acesta este primul lucru pe care l-as oferi ca sfat. Oamenii trebuie să meargă la o companie care știe cu adevărat cum poate fi dezvoltat un proiect bun care îndeplinește regulile europene. Dacă faci lucrul acesta, îți poți ajuta compania foarte mult. Vedem lucrul acesta în o parte din proiectele pe care le-am făcut - faptul că ajută în crearea de noi locuri de muncă, în atragerea investiților, în dezvoltarea competențelor celor care lucrează în companii.

Este greu să recomanzi... Ar ajuta mult dacă guvernul – și știu că sunt întotdeauna probleme – ar avea un singur mod de gândire pentru mai mulți ani în ceea ce privește utilizarea fondurilor. Ceea ce vezi acum când guvernul este schimbat și există un nou ministru, atunci apare un mod nou de a privi lucrurile, o echipă nouă de oameni care lucrează acolo. Pentru câștigarea încrederii investitorilor ajută existența stabilității. Vrei să-ți investești banii acolo unde există un mod consecvent de gândire, unde nu trebuie să-ți fie teamă de schimbări bruște. Asta este ceea ce s-a văzut aici. Oamenilor le-a fost puțin frică deoarece atunci când începeau un proiect și investeau bani, atunci dintr-o dată viziunea autorităților care administrau fondurile se schimba. Lucru acesta înseamnă schimbarea regulilor în timpul jocului. Asta este ceea ce auzeai foarte des, iar investitorilor nu le plăcea acest lucru. Asta înseamnă că sunt foarte mulți bani care ar fi trebuit să meargă în România dacă situația ar fi fost mai stabilă, dar care nu au venit aici. Lucrurile se schimbă, dar încet.