La o săptămâna după moartea unui tânăr, care ar fi fost ucis de doi migranţi, situaţia rămâne tensionată în oraşul est-german Chemnitz, resentimentele ajungând la un nivel periculos. Şeful diplomaţiei solicită implicarea cetăţenilor.

Un irakian şi un sirian au fost arestaţi preventiv, fiind suspectaţi că au ucis un tânăr cu mai multe lovituri de cuţit. Incidentul a transformat Chemnitz, un oraş din landul est-german Saxonia, în scena mai multor proteste violente soldate cu atacuri xenofobe. Extremiştii de dreapta au folosit și salutul nazist.

Agenţia de presă DPA notează că acest caz de omor, care a avut loc pe 26 august, a alimentat dezbaterea despre infracţiunile comise de către solicitanţi de azil în Germania. Cei care nu sunt de acord cu politica Angelei Merkel privind migraţia susţin că migranţii care au comis infracţiuni nu sunt expulzaţi destul de repede.

Pe acest fond intervine şi decizia unui tribunal din sudul Germaniei care l-a condamnat luni la 8 ani şi şase luni de închisoare pe un solicitant de azil, presupus afgan, care a înjunghiat-o mortal pe fosta sa prietenă în vârstă de 15 ani, anul trecut.

Circa 20.000 de persoane au demonstrat duminică în Berlin şi Hamburg, cerând Guvernului să preia mai mulţi imigranţi care încearcă să vină în Europa pe ruta mediteraneană. Demonstraţiile au fost organizate în replică la protestele anti-imigraţie din Chemnitz. Şi în fostul oraş Karl-Marx a fost organizată sâmbătă o manifestaţie pro-migraţie. Participanţii s-au ciocnit cu extremiştii de dreapta, cel puţin nouă persoane fiind rănite.

Saxonia: străini puţini, xenofobie mare

Unii participanţi la marşurile extremei drepte au explicat că nu se simt în siguranţă pe străzile oraşului. Invitat la o emisiune a postului de televiziune Deutsche Welle, jurnalistul Malte Lehming, de la Tagesspiegel, a respins aceste afirmaţii, explicând că rata criminalităţii e la cel mai scăzut nivel de la reunificarea Germaniei, iar şomajul e în scădere. El a acuzat o lipsă de comunicare din partea Guvernului de la Berlin, care nu reuşeşte să prezinte suficient de puternic situaţia reală din ţară.

Nici acuzaţiile privind numărul mare de infracţiuni comise de migranţi nu se verifică.

Un alt paradox e acela că în Saxonia sunt cei mai puţini rezidenţi de origine străină raportaţi la numărul de locuitori.

Alternativa pentru Germania (AfD), Pegida sau Pro Chemnitz, care s-au aflat în spatele protestelor din Chemnitz, acuză autorităţile, poliţia şi politicienii din partidele tradiţionale de conspiraţie împotriva cetăţenilor. Cei mai extremişti susţin chiar că Angela Merkel are un plan secret de înlocuire a populaţiei germane cu refugiaţi şi imigranţi.

 

"Economia națională în epoca lui Merkel a înflorit și nivelul de trai în Germania este excelent. În teorie, germanii ar trebui să fie foarte mulțumiți. Dar, aşa cum a arătat căderea comunismului în Europa în 1989-1990, există un decalaj uriaș între teorie și practică”,

 

comentează Deutsche Welle.

Una dintre cele mai comune explicații pentru creșterea populismului de dreapta este decalajul tot mai mare dintre bogați și săraci din Germania. Resentimentul de clasă e des întâlnit în rândul susținătorilor AfD și Pegida. Jefferson Chase de la Deutsche Welle avansează şi un alt motiv: invidia. Refugiații primesc bani, haine create de designeri și telefoane mobile de ultimă oră, în timp ce elitele politice şi media pierd contactul cu oamenii obişnuiţi: sunt doar câteva dintre acuzaţiile populiştilor de dreapta.

 

"De fapt, aceasta este o asemănare între marxişti și extremiştii de dreapta: Dacă nu-ți place ce citeşti în ziare, este din cauză că jurnaliștii sunt toţi cumpăraţi. Aceste argumente sunt repetate tot timpul de dreapta populistă din Germania”,

 

remarcă Chase.

Şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, le-a reproşat germanilor pasivitatea, precizând că majoritatea tăcută trebuie să ia atitudine împotriva xenofobiei şi să apere democraţia. "Din nefericire, o stare de automulțumire s-a răspândit în societatea noastră”, a declarat Maas într-un interviu acordat Bild am Sonntag.

El a cerut întregii societăți să salveze reputația Germaniei. "Dacă salutul lui Hitler e prezent astăzi pe străzile noastre, asta e o rușine pentru țara noastră", a mai spus Maas, care le-a cerut oamenilor să-I oprească pe neonazişti şi antisemiţi.