"Suntem hotărâți în mod conștient și deliberat să facem istorie.", sunt câteva cuvinte care au făcut chiar ele istorie, rostite, la mijlocul secolului trecut, de Hastings Ismay, primul secretar general din istoria NATO.

"Sunt convins că prezenta soluție [NATO - n.r.] este doar una parțială, menită să apere inima. Trebuie să crească până când întrega lume liberă se adună sub o singură umbrelă.", adăuga lordul Hastings Ismay.

Sub umbrela pregătită acum mai bine de o jumătate de secol, parteneriatul dintre Organizația Atlanticului de Nord și Europa este vital. 90% dintre cetățenii Uniunii Europene trăiesc într-o țară NATO. Uniunea Europeană are nevoie de NATO pentru a se apăra, o spun oficialii europeni, o reamintește Stoltenberg, actualul secretar general al NATO, la reuniunea din 2018 a organizației. Tot atunci a spus cât este de important ca NATO și UE să aibă acțiuni complementare, convergente.

Secretarul general a vorbit, într-unul din discursurile sale de la început de mandat, de importanța prevenirii unor conflicte prin securitatea colectivă.

"Istoria nu se scrie în avans. Putem preveni o epocă a dezordinii – dacă vom avea voința să facem asta”, a spus Jens Stoltenberg (la Conferința NATO, Munchen, 2015).

Constituită ca răspuns de protecție în zbuciumatul secol al celor două conflagrații mondiale, NATO a fost prima alianță pentru menținerea păcii în care au intrat Statele Unite ale Americii. România a devenit membră a Organizației Nord-Atlantice în 2004, iar trei ani mai târziu era primită în familia Uniunii Europene.

În cadrul NATO interoperabilitatea sistemului reprezintă o prioritate, pentru reușita securității colective.

La 15 ani de la intrarea în NATO, România intră în avangarda Patriot

În prezent, există șase țări europene, membre NATO, care au deja sau sunt în curs de implementare a sistemului de apărare antiaeriană şi antirachetă Patriot: Olanda, Germania, Spania, Grecia, România, Polonia, iar Suedia este în proces de achiziționare: a solicitat în mod oficial sistemul produs de Raytheon, declarând că intenționează să semneze un contract cu Guvernul Statelor Unite pentru această achiziție.

România a intrat în familia Patriot în anul 2017, când a decis să contracteze șapte unități Patriot cu prețul de 3,9 miliarde de dolari. Din această sumă au fost plătite 800 de milioane de dolari și unitățile de lansare vor fi livrate, potrivit contractului, în cursul anului viitor, iar în anul 2020 vor deveni operaționale.

 Patriot 3+, cea mai nouă configurație de rachete

Oficiali ai Raytheon au declarat că România va primi cea mai nouă configurație a sistemului de rachete Patriot, 3+, inclusiv cele mai recente componente hardware și software, tehnologia folosită în prezent de forțele armate din SUA.  

România investește în continuare în domeniul apărării și intenționează să organizeze o licitație pentru achiziționarea de noi sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune (SHORAD/VSHORAD). Posibili competitiori: Raytheon, grupul european MBDA, Rafael (companie israeliană). Anul trecut, Parlamentul României a aprobat alocarea, pentru acest program, a sumei de 2,1 miliarde de dolari.   

Posibile oportunități majore pentru industria locală

Raytheon are o cifră de afaceri comparabilă cu PIB-ul unei țări de dimensiuni mai mici, 27,7 miliarde de dolari (2017). Depășește de trei ori PIB-ul Republicii Moldova, e pe la jumătate din cât produce Bulgaria și o șeptime din PIB-ul României.

La o asemenea anvergură, implicațiile unor contracte cu gigantul apărării ar fi "uriașe” pentru industria locală, dacă acestea se vor concretiza, în condițiile în care un furnizor internațional, odată acceptat în sistem, devine furnizor pentru operațiunile globale ale Raytheon.     

Raytheon, cunoscut mai ales ca producător al sistemului de apărare antiaeriană şi antirachetă Patriot, a anunțat că a demarat memorandumuri pentru a verifica în ce măsură o parte dintre componentele sistemelor Patriot pot fi produse în fabrici românești.

Compania americană poartă discuții cu Aerostar Bacău și cu Romaero, însă acest proces este unul de durată, iar furnizorii trebuie să facă dovada că pot livra produse la standardele de calitate impuse de sistem.

Marea provocare: dacă vor fi acceptați, producătorii români vor deveni furnizori pentru producția globală a Raytheon.

"Purtăm discuții cu aceste două companii, dar și cu alte companii de profil industrial din România. Din momentul în care o companie intră în familia Patriot, aceasta primește acreditarea de furnizor Patriot și poate, astfel, să înceapă să vândă piese de schimb Patriot și componente Patriot nu doar către propria țară, dar și către oricare dintre celelalte țări din familia Patriot.

Și există nu mai puțin de 220 de unități de lansare Patriot în toată lumea. Astfel, oportunitatea economică pentru industria din România este uriașă”, a declarat, într-un interviu pentru EURACTIV.ro, Michael Nachshen, senior manager Comunicare integrată în cadrul companiei Raytheon USA.

Două treimi dintre furnizorii internaționali ai Raytheon sunt companii europene, declară Alex Saklambanakis, director executiv pentru Europa al Raytheon - Missile Systems.

"Ne îndreptăm atenția spre aceste companii deoarece sunt inovative, dispun de tehnologie high-end și intenționăm să le integrăm în rețeaua noastră globală de furnizori, devenind, astfel, parteneri globali.”

Legătura transatlantică este  esențială, adaugă Saklambanakis, pentru a elimina suprapunerile.

Compania încurajează astfel interoperabilitatea și folosirea la capacitate maximă a avantajelor aduse de inovație și tehnologie în scopul capacitării unui sistem integrat de apărare.

Printre furnizorii europeni actuali se numără compania germană Jenoptik, cea care produce generatoarele pentru sistemele Patriot ale Armatei Statelor Unite, compania poloneză TELDAT, cea care produce routere pentru sistemele Patriot destinate statelor partenere non-europene, compania grecească Intracom, care produce camioanele care merg în unitățile Patriot din toată lumea.   

"De-a lungul întregii Europe se observă conștientizarea nevoii de a avea o apărare antiaeriană și antirachetă integrată, consolidată, susțin oficialii Raytheon". spune, într-un interviu pentru EURACTIV.ro Michael Nachshen, senior manager Integrated Communication Raytheon USA.

Contextul a fost explicat și de președintele Raytheon România, Mike Ellison, care declara, la BSDA* București, că Europa se confruntă cu provocări fără precedent la adresa securității sale de la momentul căderii zidului Berlinului. Ce înseamnă pentru România apartenența la Patriot.

"Constatarea generală este că, pentru ca Europa să-și mențină independența, pentru ca națiunile europene să-și mențină suveranitatea, pentru ca NATO să-și respecte angajamentul într-un mod cât mai eficient, este nevoie de un sistem integrat de apărare.”, adaugă Michael Nachshen, pentru EURACTIV.ro.

Raytheon se poziționează ca partener de securitate pentru Europa și, mai nou, pentru România. "De peste 100 de ani, compania americană apără Europa sau o ajută să se apere. (…) Suntem parte din Europa, avem aici mii de angajați, oameni care trăiesc aici, care numesc acest loc acasă, deci angajamentul nostru față de securitatea Europei și față de viitorul României este deplin.”, completează Michael Nachshen.

La expoziția internațională Black Sea Defense and Aerospace Exhibition (BSDA) găzduită la București, în mai 2018, au participat peste 270 de companii din domeniul apărării și securității cibernetice, din peste 25 de țări.

 Disclaimer secțiune