”Olanda nu este în principiu împotrivă. Noi zicem că toate țările care îndeplinesc condițiile trebuie să adere la Spațiul Schengen. România a făcut foarte mulți pași în direcția bună în ultimii ani. În același timp, noi zicem că de aderarea la Schengen poate fi vorba atunci când toate condițiile sunt îndeplinite. Avem și un mecanism de monitorizare, avem și un mecanism de colaborare și verificare. Pașii următori vor veni. Trebuie să vedem ce urmează în această procedură și după aceea o să vorbim mai departe. Dar Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen”, a spus Mark Rutte.

Premierul olandez s-a referit la MCV, deși, teoretic, nu există o legătură între mecanismul de monitorizare și aderarea la Schengen: ”Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră transparentă și corectă. De aceea am menționat MCV-ul. Trebuie să avem suficienți pași pozitivi și trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Au fost făcuți foarte mulți pași, ceea ce trebuie stabilit acum în cadrul MCV, despre corupție, despre crima organizată, că asta este MCV-ul, se lucrează la asta pentru a evalua și, după aceea, trebuie să și apreciem împreună. Al doilea lucru, din punctul meu de vedere în legătură cu Schengen, sistemul de informații Schengen, Comisia Europeană a început procedurile cu privire la asta. Eu cred că misiunea ar putea să fie mai largă, misiunea de evaluare ar putea fi mai profundă, dar și acolo așteptăm rezultatele și nu știu când vor veni rezultatele, trebuie să întrebăm și doar după aceea putem să dăm un răspuns. Deci, nu pot să vă dau un termen și, da, bineînțeles, nu vom lua mai mult timp decât e necesar”.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis a declarat că a discutat subiectul in extenso cu Mark Rutte, iar discuția a fost pozitivă: ”Discuția a fost una pozitivă. Noi, toți trei, căutăm calea cea mai bună pentru a finaliza procesul de aderare la spațiul Schengen cu un răspuns pozitiv. Nu ne imaginăm, niciunul nu ne imaginăm că putem să eșuăm în acest demers, dar este, pe de altă parte, destul de limpede că acei 11 ani de la ultima evaluare s-au scurs, iar cei din Uniunea Europeană, partenerii noștri, doresc să primească confirmarea că în continuare nu doar am aderat la anumite proceduri Schengen, ci ne-am făcut temele și în celelalte domenii. Procedurile Schengen n-au rămas la nivelul anului 2011, ci au evoluat”.

Spațiul Schengen este supus unei modernizări și ”pentru a construi un spațiu sigur pentru toată lumea, este nevoie încă de multă muncă”, a mai spus Iohannis, nedorind să facă ”o afirmație exagerat de optimistă asupra duratei” procesului de aderare.

El a spus că nu există solicitări ”speciale, nemaiauzite sau nemaidiscutate” din partea Olandei, ”solicitările se referă fix la chestiunile care sunt legate de Schengen”: ”Vom găsi împreună cele mai bune căi pentru a rezolva chestiunile care încă nu sunt 100% lămurite, fiindcă nu sunt absolut toate încă discutate. Eu sunt optimist”.

Un vot politic nu e ceva negativ

”Intrarea în Schengen nu este un automatism tehnic, ci are două părți. Una este partea tehnică, de proceduri și procese care trebuie să fie clarificate la noi ca să fim consonanți sau coerenți cu toți partenerii din Uniunea Europeană, adică să avem aceleași proceduri, aceleași metode, aceeași măsură pentru ce facem. Însă procesul tehnic nu este finalul. Finalul este un vot într-un format al Consiliului Uniunii Europene care se numește Justiție și Afaceri Interne. Acolo se votează. Și regula pentru formatul JAI este consens, adică toți trebuie să fie de acord. Să nu facem o eroare – votul în JAI este un vot care are o puternică componentă politică. Asta nu e rău, așa funcționează Uniunea. Dar, ca să fie consens și să fie un vot în unanimitate, toți trebuie să fie convinși că normele sunt îndeplinite. Și asta ne dorim și noi, să convingem pe toți că normele sunt îndeplinite la noi. Deci nu aș vrea să creadă cineva faptul că este și un vot politic este negativ. Nu este negativ deloc”, a explicat Iohannis.

România acționează ca un membru de facto al Schengen, a declarat președintele Klaus Iohannis, exprimându-și speranța că se vor îndeplini în curând condițiile politice pentru primirea țării noastre în acest spațiu.

Și premierul Nicolae Ciucă a pledat pentru integrarea României în Schengen, accentuând buna cooperare la nivelul sectorului de afaceri, astfel că economia olandeză ar beneficia direct de pe urma aderării României la Schengen:

”Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, se vor reduce semnificativ costurile transportatorilor și, în egală măsură, efectele negative ale întârzierilor pentru piețe și lanțuri valorice. Este o realitate că războiul Rusiei în Ucraina a deviat fluxuri semnificative de mărfuri către România. Eforturile noastre sunt concentrate pe frontieră externă, pentru a asigura echilibrul optim între securitate și eficiența tranzitului de mărfuri, mai ales cereale. Pentru Piața Unică Europeană, însă, avem nevoie de contiguitatea spațiului Schengen în România”.