Deviza Școlii "Ferdinand I", București: „Nu zidurile fac o școală, ci spiritul ce domnește într-însa" - Majestatea Sa Regele Ferdinand I al României.

Școala publică "Ferdinand I” din București a început proiectul de permacultură în 2012. Școala are atât clase de învățământ primar, cât și gimnazial, cu o capacitate de 570 de copii. A derulat
activități extracurriculare de grădinărit și conștientizare ecologică pe baza principiilor permaculturii.

Proiectul a fost prezentat printre studiile de caz de bune practici, în raportul internațional "Children in permaculture", finanțat prin ERASMUS+.

Elevii care inițial au luat parte la proiect veneau din ambele cicluri de învățământ (7 -14 ani), cu o implicare mai mare din partea celor din ciclul gimnazial (11-14 ani)și un număr mai mic de copii - parcă mai curioși - din ciclul primar (7-10ani). Activitățile au avut loc în afara orelor de curs, în weekend-uri, devenind o activitate non-formală pentru copii.

 

Violeta Dascălu, directorul școlii: "Toți elevii vor lecții în grădină"

EURACTIV.ro: Permacultura implică metode moderne, ecologice, fără să fie necesar prășitul. Ați plantat fără sapă?
Violeta Dascălu, directorul Școlii Ferdinand I: Da, nu s-au folosit sape, ci unelte speciale pentru  a realiza plantarea. Sunt câțiva pomi fructiferi.

EURACTIV.ro: Care este povestea din spatele proiectului de permacultură din curtea Școlii Ferdinand I?
Violeta Dascălu: A fost un interes mare din partea elevilor pentru a petrece timp în natură, dar și pentru a învăță un alt comportament, cât și al hranei culese din gradina în care se practică permacultura. A mai fost și noutatea demersului în comunitate. A stârnit adevărate schimbări în familii. Elevi care locuiesc la bloc au cultivat plante aromate și legume în balcoane.

Proiectul a putut fi realiizat și datorită investiției cu care Primăria sectorului 2 a susținut această grădină, anume 7.000 euro.

EURACTIV.ro: Sunteți una dintre puține școli cu o "sală” de clasă în aer liber. Cum au primit elevii provocarea de a învăța sub cerul liber?
Violeta Dascălu: Este o adevărată provocare pentru noi în anotimpurile în care se poate lucra afară! Toții elevii vor lecții în grădină.

EURACTIV.ro: Ce fel de ore desfășoară acolo?
Violeta Dascălu: Sunt ore de biologie, ecologie, geografie, limbi străine, chimie, religie, arte, precum și la învățămntul primar.

EURACTIV.ro: Când Asociația România în Tranziție v-a propus parteneriatul, cum l-ați primit?
Violeta Dascălu: A fost o provocare, dar și o bucurie! Mai lucreasem cu membrii asociației și ne-a surprins plăcut impactul pozitiv pe care lau avut aspra elevilor.

EURACTIV.ro: Cum i-au primit copiii pe experții asociației?
Violeta Dascălu: Ca pe adevărați mentori, frați mai mari. Ar fi stat numai în grădină cu ei.  O compatibilitate rară.

EURACTIV.ro: Cât este de importantă pentru formarea unei persoane, să înțeleagă, încă de la vârstă fragedă, să respecte natura?
Violeta Dascălu: Conexiunea cu natura este esențială pentru sănătatea și armonia unui copil sau a unui adult. Apoi, apare și respectul sau nevoia de a o proteja.

EURACTIV.ro: Ce rol joacă natura în educație?
Violeta Dascălu: Major, esențial. Este viața care dă și întreține viața sănătoasă.

EURACTIV.ro: A fost dificil, pentru copiii bucureșteni, crescuți in marea majoritate la bloc, să se apuce de grădinărit și încă într-o formă modernă, ecologică?
Violeta Dascălu: A fost atât de firesc, de parcă ar fi fost de la naștere în contact cu natura. Unii veneu și în perioada de vacanță sau în timpul săptămțnii să vadă evuluția plantelor.

EURACTIV.ro: Câți copii s-au arătat entuziasmați la început, câți au rămas să ducă greul, pentru a duce la bun final proiectul?
Violeta Dascălu: Cei care au rezonat cu grădina au rămas până când au plecat din școală la liceu. Nu a fost nici o presiune asupra lor. Au contribuit din plăcere și pasiune.

EURACTIV.ro: Cum a fost la cules?
Violeta Dascălu: Acesta a fost în ritmul fiecărei specii, începând cu căpșuni și terminând toamna cu gutuile.

EURACTIV.ro: Ce au învățat, ce învață copiii din acest proiect?
Violeta Dascălu: Cât de plăcut și sănătos este în gădină. Ce gustoase sunt fructele și legumele îngrijite de ei. Respectul pentru muncă și colaborarea.

EURACTIV.ro: Ce alte proiecte ați mai derulat, de atunci, legate de agricultura verde?
Violeta Dascălu: Am rămas mai departe cu grădina, dar au învățat să duc în familie cele învățate, la părinți și bunici. Deci au dat mai departe cunoașterea. 

 

Grădina din curtea Școlii Ferdinand I, aprilie 2018

Proiectul Grădina din curtea școlii este o inițiativă a Asociației România în Tranziție, implementată în parteneriat cu unele școli. Grădina Școlii Ferdinand I din București, prima inițiativă de acest gen, a fost descrisă în Studiul internațonal de bune practici Children in permaculture, care își propune să intruducă mai multe inițiative de acest gen în activitățile elevilor.

1. Ateliere de educatie non-formală pentru copii

Activitatile erau variate: grădinărit, construcții, gătit împreună, lucru în echipă, jocuri. Activi tăți le s-au axat pe subiecte precum: design, plante companion, nevoile plantei, etica și principiile permaculturii, paturi înălțate, compost.

Roadele muncii: au obținut o recoltă îmbelșugată de fructe, flori și legume, care i-a făcut pe copii fericiți și a încurajat și mai mult comunitatea școlară să se implice în proiect.

Moment important: Copiii zâmbind, râzând, ajutându-se reciproc, fiind fericiți că văd fructele cum cresc și mergând la școală pentru un picnic din recolta grădinii. În decursul celor patru ani de proiect, copiii și-au îmbunătățit capacitățile sociale, au câștigat încredere în sine, și-au îmbogățit cunoștințele despre natură.


Designul și implementarea gradinii: Suprafața terenului școlii este de aproximativ 6.000 m2, cu spațiu de studiu în aer liber (care este separat de terenul de joacă și de terenurile de sport) de aproximativ 1.000 m2.

Observă și interacționează: În primul an de implementare a proiectului echipa s-a concentrat mai mult pe conectarea cu copiii prin activități în aer liber, un grup mai restrâns de copii s-au arătat dispuși să se implice serios în proiect. Au plantat o gradină de legume în spațiul de învățare în aer liber, fără a avea un anume design în minte. În procesul utilizării spațiului, copiii au fost observați, pentru a înțelege nevoile lor.

Integrare în favoarea separarii: În al doilea an, echipa a făcut designul spațiului de învățare, integrând ideile copiilor, profesorilor și părinților.

Proiectează de la tipare la detalii: Echipa s-a adunat, a lucrat la design și a venit cu o propunere completă și un plan pentru implementare.

Proiectul a inclus:     

  • un spațiu de studiu ("sală de clasă") în aer liber 

o grădină de legume în formă de mandală

  • un sistem de iazuri și multe alte elemente, toate
    integrate într-un format de permacultură.

Obține o recoltă: Designul final a fost produsul a trei luni de muncă în care planuri, viziuni, perspective și modele au fost create. Propunerea de design de permacultură a fost prezentată școlii și a fost primită cu bucurie, entuziasm și speranța că va fi implementată cu succes.

Captează și stochează energia: Banii sunt o formă de energie care ar putea fi canalizată în proiect. A existat o dorință din partea municipalității de a vedea o prezentare a proiectului. După ce au văzut-o, reprezentanții municipalității au fost de acord să finanțeze implementarea cu 8.000 euro. Copiii au strâns și ei bani și au facut o campanie de crowd-funding pentru a cumpăra plante perene și pomi. (sursa informațiilor despre proiect: Studiul finanțat prin Erasmus +, Children in Permaculture)   

(imagini amator)

Școala duce mai departe inițiativa și o desăvârșește prin dărurirea elevilor și a cadrelor didactice și prin alte proiecte. Un astfel de exemplu: introducerea unor module de curs care să familiarizeze elevii cu noțiuni esențiale de ecologie - detalii, platforma Școli verzi.