Decizia a fost luată în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Afaceri Externe (CAE), care a avut loc vineri, prin videoconferință.

După ce va fi finalizată lista, fiecare stat membru trebuie să aprobe persoanele sau organizațiile incluse, înainte ca sancțiunile să intre în vigoare, relatează Deutsche Welle.

Uniunea Europeană va "iniția acum un proces de sancțiuni împotriva celor responsabili de violențe, arestări și fraude în legătură cu alegerile” prezidențiale de duminică, a scris pe Twitter șefa diplomației suedeze Ann Linde.

UE a ridicat sancțiunile împotriva Belarus în 2016, apreciind că există o îmbunătățirea a statului de drept. Sancțiunile au vizat companii din domeniul militar, înghețarea unor active și interdicții de călătorie.

Acum, Uniunea vrea să reimpună sancțiuni împotriva persoanelor vinovate de violențele asupra protestatarilor pașnici, a precizat șeful diplomației germane, Heiko Maas, care a calificat drept ”complet inacceptabilă” atitudinea autorităților de la Minsk.

În timp ce Austria, Suedia și Germania au cerut sancțiuni mai dure, Ungaria a fost mai reținută. Cehia, Danemarca și Țările Baltice au pledat pentru un dialog între președintele Aleksandr Lukașenko și opoziție. Lituania vrea să acorde ajutor medical persoanelor rănite, care ar putea fi de numărul sutelor.

Și România a mers pe calea dialogului. 

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu a exprimat ”o preocupare aparte” față de violențele din Belarus, evaluând ca fiind ”inacceptabilă degradarea situației drepturilor omului în această țară și nerespectarea standardelor electorale”, potrivit unui comunicat MAE.

El a făcut apel la încetarea imediată a violențelor împotriva protestatarilor pașnici, la eliberarea persoanelor deținute ilegal în urma protestelor post-electorale și a susținut inițierea unui dialog de substanță între guvern, opoziție și societatea civilă, ca singura soluție pentru reducerea tensiunilor.

”Ministrul Bogdan Aurescu a arătat că trebuie identificate cele mai bune modalități pentru a demonstra solidaritatea și sprijinul UE cu și față de cetățenii din Belarus și pentru a sprijini societatea civilă din Belarus. A subliniat în același timp că este necesar ca UE să-și mențină poziționarea de principiu față de situația din Belarus, ceea ce presupune, astfel cum au arătat și alți omologi în cadrul dezbaterii, inclusiv demersuri de sancționare a celor responsabili de violențele împotriva cetățenilor pașnici”.

Noi proteste

Între timp, protestele s-au întețit, în întreaga țară având loc greve ale muncitorilor medicilor și angajaților din muzee, care cer alegeri corecte, potrivit Belsat.eu.

Cel puțin 6.700 de persoane au fost arestate, câteva zeci rănite, iar doi protestatari au murit. Vineri, autoritățile au început să elibereze mai multe persoane, în fața presiunilor europene. 

Totodată, Ministerul de externe a precizat că Belarusul este pregătit pentru un dialog ”constructiv” cu străinătatea cu privire la recentele alegeri prezidențiale și la protestele care au urmat, ce au fost reprimate cu violență, relatează AFP, preluată de Agerpres.

”Partea belarusă este pregătită pentru un dialog constructiv și obiectiv cu partenerii străini cu privire la toate întrebările legate de desfășurarea evenimentelor în Belarus în timpul campaniei electorale și apoi după încheierea acesteia', se menționează într-un comunicat publicat la finalul unei convorbiri telefonice între șeful diplomației belaruse, Vladimir Makei, și omologul său elvețian Ignazio Cassis.