Ministrul de Externe prezintă marţi raportul privind alegerile europarlamentare şi votul la referendum în Diaspora.

UPDATE 

  • Pe 8 februarie, am transmis o circulară la ambasade privind organizarea secţiilor de votare, ţinând cont de numărul românilor din ţările respective şi să obţină acordul autorităţilor locale privind deschiderea de secţii.
  • Cele mai mari probleme au fost în ţările în care există comunităţi mari de români: Marea Britanie, Spania, Italia, Franşa, Belgia, Germania, Olanda, Finlanda, Danemarca, Austria, Cipru.
  • Potrivit legii, nu se putea prelungi programul de vot.
  • Principala problemă cu care ne-am confruntat: în loc de un scrutin am avut două. În loc de un buletin de vot, am avut trei.
  • O altă cauză: estimarea nerealistă a multor ambasade privind participarea. 
  • partidele politice nu au participat la comisiile electorale, cel puţin un partid ne-a anunţat cu o seară înainte că toţi reprezentanţii săi nu vor participa la comisiile din Diaspora.
  • am avut o problemă şi cu sistemul STS de împiedicare a votului multiplu, pentru că, din păcate, în marea majoritate a ţărilor Internetul a fost lent sau extrem de lent.
  • există fotografii cu oameni din comisii de votare care au vânătăi, au fost ameninţări cu moartea, i-am rugat pe colegii de la ambasade "să nu escaladăm noi discuţiile".
  • Meleşcanu a reiterat teza turismului electoral, dând ca exemplu secţia de la Consulatul din Bolognia, Italia, unde ar fi venit cinci autocare cu 200 de oameni care "au făcut imediat o coadă imensă şi un scandal de ce nu se votează mai repede". 
  • au fost şi grupuri organizate care au continuat campania în ziua votului, inclusiv în secţia de votare - ceea ce e interzis, chiar dacă "unii au făcut-o foarte simplu cu un T-shirt patru litere PSD".
  • resursele noastre s-au epuizat, mai mult de 450 de secţii de votare nu putem organiza.
Ce avem în vedere:
  • chemăm la consultări mai multe ambasade în care votul s-a desfăşurat cu greutate.
  • vom discuta şi vom analiza cauzele şi responsabilităţile care revin fiecărui ambasador.
  • propunem un vot anticipat prelungit, care să permită celor din Diaspora să voteze cu mai multe zile înainte. E singura modalitate practică prin care s-ar elimina procesul birocratic greoi din Diaspora.
  • la nivelul Parlamentului se are în vedere crearea unei comisii mixte privind votul în afara ţării.
  • nu avem cum să asigurăm votul într-o singură zi.
  • preşedintele a decis foarte târziu să organizeze referendumul.
  • Întrebat cum poate avea loc un vot prelungit în condiţiile în care campania electorală se încheie cu o zi înainte de alegeri, Meleşcanu a declarat că n-ar fi o problemă, mai ales că, pentru parlamentare, există vot prin corespondenţă din 2014, dar acest tip de vot nu funcţionează:
  • "Ca să poţi face vot prin corespondenţă în străinătate, ca să poţi face vot electronic, e nevoie de un lucru esenţial: trebuie să ştii numele celui care doreşte să voteze, să ai adresa lui astfel încât să-i poţi trimite buletinele de vot, dacă e vot prin corespondenţă, sau, dacă e vot electronic, prin trimiterea pe o adresă electronică a buletinelor de vot".

  • Principala noastră preocupare va fi remodelarea regulilor juridice privind alegerile din afara ţării.
  • Responsabilitatea şi-o asumă fiecare pe partea lui, a răspuns Meleşcanu, întrebat cine-şi asumă responsabilitatea pentru organizarea dezastruoasă a alegerilor din Diaspora.

***

În raportul privind votul din Diaspora trimis premierului și obținut de Mediafax se arată că Ministerul de Externe a aprobat toate cererile misiunilor de constituire a secţiilor de votare în străinătate, respectiv a propunerilor înaintate de către comunităţile de cetăţeni, totalizând un număr de 441 secţii de votare.

”Problema secţiilor de votare care vor trebui să gestioneze două scrutine a apărut în contextul anunţării de către preşedinte a referendumului în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare... Derularea alegerilor pentru Parlamentul European în paralel cu referendumul a făcut ca de la două minute, timpul de vot să crească la șapte minute, având în vedere că trebuiau completate două liste (scris de mână), înmânarea a trei buletine (pentru cei care au votat şi la referendum) şi depunerea lor în trei urne diferite”, se arată în raport.

Raportul arată că, partidele politice nu şi-au manifestat, cu unele excepții, interesul de a desemna reprezentanţi în comisiile secţiilor de votare, renunţând cu una-două zile înainte să participe în comisiile Secţiilor de votare.

O altă cauză se referă la sistemul STS de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (dublu). Fiecare secţie a fost dotată cu 1-2 tablete (una pentru a fi utilizată în procesul de votare şi cealaltă de rezervă): ”Problema nu a constat atât în funcţionarea sistemului, cât în deficienţele antrenate de viteza redusă a Internetului în diferite ţări şi locaţii”.

MAE mai susține că au existat grupuri de susţinători ai unor anumite formaţiuni politice, deşi prevederile legale nu permit activităţi electorale în ziua votării.