Istoria va judeca impactul pe termen lung al deciziei luate, vineri după-amiază, de președintele american, dar aprecierile lui pozitive privind implementarea acestei decizii nu vor fi ușor de uitat.

"Funcționează foarte bine", a susținut, sâmbătă, Trump, răspunzând unei întrebări. Vedeți în aeroporturi, vedeți peste tot. Funcționează foarte bine și vom avea o interdicție foarte strictă și verificări foarte stricte, așa cum ar fi trebuit să avem în această țară de mulți ani", a spus Donald Trump.  

Pe mai multe aeroporturi importante din Statele Unite, lucrurile nu au mers însă atât de bine, precum a susținut președintele. Oficialii au întâmpinat dificultăți în implementarea deciziei, după ce au primit instrucțiuni care se băteau cap în cap privind interdicția de intrare pe teritoriul american a cetățenilor din Siria, Iran, Irak, Yemen, Somalia, Libia și Sudan.

Pe măsură ce informația s-a răspândit, la terminalele pentru plecări internaționale s-au intensificat protestele. În perioada campaniei, pentru candidatul Donald Trump a fost simplu să critice legile privind migrația și să promită interdicții privind musulmanii. Dar ca președinte, echipa lui a avut dificultăți în a transpune în lege retorica electorală a lui Trump.

Înainte de semnarea ordinului executiv, președintele SUA nu s-a consultat cu experți juridici și a promulgat decretul în pofida obiecțiilor funcționarilor din domeniul securității naționale, care s-au împotrivit ca interdicția să-i includă și pe cei care sunt rezidenți permanenți în SUA, notează BBC Online.

De altfel, acest lucru a dus la scene ciudate, sâmbătă seara, la instanța din New York, unde avocații administrației au fost nevoiți să apere măsurile care au creat haos pe aeroporturile din întreaga țară.  

"Cred că guvernul nu a avut suficient timp să se gândească” la implementarea măsurilor, a declarat judecătoarea federală Ann Donnelly, care a decis că persoanele cu documente valabile nu pot fi deportate de pe teritoriul american. Decizia luată de ea – ca și cele ale altor instanțe - sunt doar începutul a ceea ce va fi, probabil, o bătălie juridică îndelungată.

Conducerea Partidului Republican a apărat "episodul jenant” pentru echipa de la Casa Albă, în timp ce câțiva republicani din Congres au emis o serie de obiecții cu privire la plan.  

În stilul bine cunoscut, Trump s-a războit cu doi senatori republicani care au criticat ordinul emis de el. 

John McCain și Lindsey Graham au apreciat că ordinul executiv contribuie mai degrabă la escaladarea amenințării teroriste, în loc să sporească securitatea SUA.

"Declarația comună a foștilor candidați la președinție John McCain & Lindsey Graham este greșită. Din păcate, au o atitudine lipsită de vlagă în ceea ce privește imigrația. Cei doi senatori ar trebui să-și canalizeze energiile asupra ISIS, imigrației ilegale și securității frontierelor în loc să încerce mereu să pornească al Treilea Război Mondial", a comentat Donald Trump pe Twitter.

Securitatea internă este, de obicei, o carte câștigătoare în SUA, dar reținerea prelungită a copiilor și a bătrânilor la punctele de control de pe aeroporturi nu dă prea bine.

Miniștrii de justiție din 16 state federale, reprezentând aproape o treime din populația SUA, au condamnat decretul împotriva imigrației și au promis să îl "combată cu toate mijloacele de care dispun"

Petiție cu un milion de semnături

O petiție privind împiedicarea președintelui Trump de a vizita Marea Britanie a fost semnată de peste un milion de persoane.

Premierul Theresa May a anunțat vizita lui Trump săptămâna trecută, în timpul vizitei sale în SUA.

Downing Street a respins apelurile privind anularea vizitei, susținând că este "un gest populist". Laburistul Jeremy Corbyn a cerut și el prim-ministrul să amâne pentru moment vizita liderului american. 

Reacții externe:

Canada va acorda permise de ședere temporară cetățenilor din cele șapte țări musulmane vizate de ordinul executiv al președintelui american, a anunțat ministrul Imigrației, Ahmed Hussen. Și premierul Justin Trudeau a afirmat că refugiații musulmani sunt bineveniți în țara sa.

Marea Britanie a obținut o derogare de la noile restricții cu privire la intrarea în Statele Unite pentru cetățenii săi naturalizați și cei care dețin naționalitatea uneia dintre cele șapte țări vizate de ordinul executiv.

Șefa diplomației UE, Federica Mogherini, a afirmat, într-un text pe tema migranților, că fiecare merită "respect", indiferent de "religia sa", la două zile după un controversat decret semnat de Donald Trump privind imigrația, vizând țări majoritar musulmane, transmite AFP, preluată de Agerpres.

Activist egiptean: Disponibilitatea președintelui american de a acorda prioritate solicitărilor de azil provenite de la membri ai unor minorități religioase persecutate ar putea avea efect de bumerang asupra creștinilor din Orientul Mijlociu.

"Tot timpul, extremiștii de aici îi acuză pe creștini că au legături cu Statele Unite", a declarat Mina Thabet, manager de program pentru minorități în cadrul Comisiei Egiptene pentru Drepturi și Libertăți. Iar deciziile luate de Trump "vor face ca acest lucru să fie și mai mult crezut de către conservatori. Va face viața creștinilor mai grea în Egipt și în alte țări din Orientul Mijlociu", a adăugat el.

"Să-i luăm pe oameni din țările lor, din casele lor nu este o soluție... Trebuie să ne gândim cum să punem capăt discriminării și nu se poate lupta împotriva discriminării cu discriminare", a susținut Thabet.

Influentul predicator irakian Moqtada al-Sadr consideră că cetățenii americani ar trebui să plece din țara sa, în replică la interdicția temporară impusă de președintele Trump.

"Ia-ți cetățenii de aici înainte de a-i scoate pe musulmani din SUA. Să intri liber în Irak și în alte țări și să-i împiedici (pe musulmani) să intre în țara ta, aceasta înseamnă aroganță și dispreț", a spus predicatorul irakian, faimos pentru retorica sa antiamericană.

Angela Merkel nu consideră "justificate" restricțiile de imigrare în SUA pentru rezidenții din șapte țări musulmane decise de noul președinte american Donald Trump, a afirmat purtătorul de cuvânt al cancelarului german, Steffen Seibert.

"Ea este convinsă că, chiar și în cadrul luptei indispensabile împotriva terorismului, nu este justificată plasarea sub o suspiciune generalizată a oamenilor în funcție de originea sau credința lor", a declarat Seibert.