FOND, MAE și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare organizează în 8-10 iulie 2015, cea de-a VIII-a ediție a Școlii Române de Dezvoltare. EurActiv România a transmis LIVE VIDEO prima parte a evenimentului, din 8 iulie.

- Specificitatea Școlii Române de Dezvoltare constă în faptul că este un spațiu unic care aduce laolaltă actori relevanți în domeniul dezvoltării, precum instituții publice, reprezentanți ai mediului academic și organizații nonguvernamentale care dezbat o problemă care ne privește pe noi toți: cooperarea pentru dezvoltare;
 
  • Carmen Burlacu, secretar de stat pentru afaceri globale, Ministerul Afacerilor Externe (mae.ro):
- Unul din principalele obiective ale României, ca țară donatoare, este întărirea capacitățiilor de implementare a cooperării pentru dezvoltare;

- Anul 2015 este plin de semnificații în special în ceea ce privește implicarea activă în sprijinirea dezvoltării la nivel global; 

- Agenda de dezvoltare post – 2015: viitorul acestei Agende trebuie să fie universal și aplicabil tuturor țărilor, fie ele dezvoltate sau în curs de dezvoltare;

- Toate cele trei dimensiuni ale agendei privind dezvoltarea sustenabilă:dimensiunea economică, dimensiunea socială și cea a mediului înconjurător sunt la fel de importante precum sunt cele ale păcii și securității interne și intenaționale; alături de valori precum apărarea drepturilor omului, democrației și statului de drept; 

- Noul parteneriat pentru eradicarea sărăciei și dezvoltarea sustenabilă implică nu doar guvernul ci și actori relevanți, precum cei din mediul privat, societatea civilă sau instituțiile culturale și academice;

- Obiectivele sunt implementate atât prin mijloace financiare cât și non-financiare: consolidarea capacităților, transferul de tehnologie, un mediu economic favorabil;

- În prezent, România face parte din comunitatea țărilor donatoare iar perioada 2007-2014 a oferit țărilor aflate în curs de dezvoltare aproximativ 4 miliarde de lei ca asistență oficială;

- UE este cel mai mare donator global în ceea ce privește oferirea ajutorului umanitar iar România contribuie la bugetul Uniunii cu fonduri destinate țărilor subdezvoltate (regiunea Mării Negre, nordul Africii și Orientul Mijlociu);

- Republica Moldova rămâne prioritatea României în această regiune, dată fiind poziția geografică și strategică a țării în regiune;

- Interesul societății civile față de acest subiect a crescut în 2015, ca dovadă au existat 58 de proiecte depuse de 53 de organizații din cadrul societății civile și instituții educaționale românești. Dintre acestea, doar șapte au fost selectate drept câștigătoare (n.r. printre aceste proiecte se numără și We develop!, care urmează să fie implementat de EurActiv România, în parteneriat cu HotNews.ro și CRPE);
 
  • Anca Stoica, manager proiect, UNDP - Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală (undp.org):
- Anul 2015 marchează un capitol important al dezvoltării internaționale, rezumate în așa-numitele obiective de dezvoltare durabilă (SDG) care conțin obiectivele comunității globale pentru următorii 15 ani; din acest motiv Comisia Europeană a desemnat anul 2015 ca "Anul European pentru Dezvoltare";

- În ultimii trei ani, UNDP și UNDG (undg.org) au facilitat organizarea unor discuții care au creionat modul în care vor arăta următorii 15 ani în ceea ce privește dezvoltarea durabilă;

- SDG sunt extrem de complexe și vizează domenii mult mai largi de interes (infrastructură, crearea locurilor de muncă, inegalitatea de șanse etc.), spre deosebire de MDG (Millennium Development Goals) care se concentrau aproape în exclusivitate pe eradicarea sărăciei;

- Acest nou set de obiective (SDG) se adresează tuturor țărilor, nu doar celor bubdezvoltate sau în curs de dezvoltare;

- Parteneriatul cu MAE s-a concentrat în ultimii trei ani pe două direcții importante: întărirea capacității ministerului de externe în implementarea obiectivelor de dezvoltare și asigurarea suportului în implementarea proiectelor derulate în parteeriat cu alte insituții publice sau ONG-uri din România;

  • Simon Maxwell, Senior Research Associate, Overseas Development Institute (www.odi.org): 
- Raportul MDG (Millennium Development Goals) pe 2015 punctează anumite îmbunătățiri, cifrele au scăzut dramatic față de 1990 când, de exemplu, rata sărăciei extreme în țările aflate în curs de dezvoltare era de 1.926 milioane, față de 836 milioane în 2015;
 
-SDG Zero Draft va fi discutat în septembrie, la New York - include nu dar problema eradicării sărăciei ci și chestiuni legate de mediu, eradicarea foametei, asigurarea dreptului la educației și a egalității de gen, combaterea inegalităților, creștere economică, protejarea planetei, întărirea politicilor guvernamentale și revitalizarea parteneriatului global; Preambulul acestui document draft este contestat îndeosebi de G77;
 
- Dacă eliminăm fenomenul foametei și reușim să combatem sărăcia, putem garanta o lume mai sigură, mai egală și mult mai cuprinzătoare;
 
- SDG Zero Draft cuprinde 17 scopuri principale, 169 obiective și peste 300 de indicatori de care trebuie să ținem cont; ori asta e ridicol deoarece multe din scopurile propuse nu ar trebui încadrate în această categorie; așadar cum facem alegerea corectă?

- Textul privind noua agendă a Obiectivelor de Dezvoltare Sustenabilă este în mare parte agreat, punctul cheie este găsirea unui echilibru - oferta corectă, intervalul de timp este esențial;

- Rețeaua trebuie să fie completă - NGO, think-tanks, autorități (network closure); Presiunea din partea societății civile determină într-un final autoritățile să ia măsuri în acest domeniu;
 
- Dacă ONG-urile și societatea civilă ar face lobby pentru dezvoltarea sustenabilă, oamenii politici ar putea pune pe agenda discuțiilor din parlament astfel de probleme așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul Angliei (Gordon Brown și Tony Blair);
 
- UE a făcut o promisiune țărilor în curs de dezvoltare. UE și statele sale membre au promis că până în 2015 Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă vor atinge în țările dezvoltate 0.7 iar în cele subdezvoltate 0.33.

- Nimeni nu îi va cere, spre exemplu, Greciei să crească ajutorul pentru dezvoltare - trebuie să fim realiști cu anumite aspecte;

- Sunt 38 de miliarde de euro mai puțini decât am promis; dacă aceste țări au făcut o promisiune, consider că ar trebui să și-o respecte;

- Noile frontiere de dezvoltare. Trebuie să înțelegem că agenda de dezvoltare se schimbă;

- În lume au mai rămas doar 31 de țări extrem de sărace (din 78 câte au fost inițial), țări ”fragile”, majoritatea dintre ele au trecut prin războaie civile sau se confruntă cu alte conflicte, au guverne extrem de slabe iar conceptul de stat este inexistent (ex. Somalia); În cazul acestor state, nimeni nu mai crede că banii vor rezolva problemele;

- Trebuie să vedem care sunt prioritățile: să trimitem bani sau forțe de pace,consultanți? Vrem să investim în proiecte sau în ajutoare?
 
- Problemele care trebuie rezolvate: stabilitatea financiară, corupția, schimbările climatice, resursele naturale, securitatea alimentară, reglementări și legi comerciale, migrație, securitate energetică, conflicte etc. 
 
- Este Europa răspunsul potrivit? Mulți răspund afirmativ deoarece ”Europa există”. Cred că este însă un răspuns greșit. UE, NATO, Consiliul European sunt instrumente utile care trebuie însă să convingă miniștrii și guvernele că sunt alegerile potrivite;
 
- UE oferă mai mulți bani decât Națiunile Unite, astfel că putem profita de acest avantaj; Cele mai mari sume alocate ca ajutoare pentru dezvoltare merg tot în Europa (31%, majoritatea în Turcia), urmate apoi de cele alocate Africii de Sud (28%), Africii de Nord (7%);
 
- Fiecare dintre noi ar trebui să se întrebe: ce poate face Europa pentru noi? Este de neconceput că Federica Mogherini nu consideră migrația un subiect prioritar pe agenda europeană, dată fiind presiunea venită din statele membre care se confruntă cu acest fenomen; 

Principalele sesiuni din cadrul evenimentului au inclus: profilul României de donator internațional - Ce valoare adaugată poate aduce România în domeniul dezvoltării internaționale? Care este expertiza și lecțiile invățate ce pot fi date mai departe? Cum poate contribui România ca stat donator în următorii 10-20 de ani?; asigurarea unei abordări coerente asupra dezvoltării în contextul noii agendei globale pentru dezvoltare – cum facem astfel încât politicile naționale și ale Uniunii Europene să nu submineze eforturile țărilor în curs de dezvoltare?, precum și o serie de ateliere tematice - Migrație și dezvoltare, Crearea unui mecanism regional pentru protecția copilului, Asistența Umanitară – Ce proiecte și intervenții umanitare sunt desfășurate de organizații neguvernamentale din România?, Implicarea tinerilor în dezvoltare, Egalitate de șanse și dezvoltare – Cum se traduce egalitatea de gen în realitățile vieții de zi cu zi din statele aflate în curs de dezvoltare?

* LIVE video realizat de Alexandra Ciordaș și Balázs Nitsch-Petioky (HotNews.ro)

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.