”Am abordat subiectul comunităților … republicii… a cetățenilor macedoni în România, dar și a cetățenilor aromâni din Republica Macedonia”, a declarat Viorica Dăncilă, în conferința comună de presă cu omologul macedonean.

În cadrul conferinței, Dăncilă a folosit de mai multe ori apelativul ”macedoni”, în loc de ”macedoneni”, iar când s-a referit la etnicii macedoneni din România le-a spus ”comunitatea de cetățeni ai Republicii Macedonia din România”.

Inutil de spus că nu există conceptul de ”cetățenie aromână”.

În ceea ce privește numărul etnicilor macedoneni din România nu prea există date. Potrivit Wikipedia, la recensământul din anul 2002 s-au declarat 731 persoane drept "macedoneni", dar cei mai mulți au fost înregistrați în Dobrogea și este posibil ca în realitate să nu fie vorba de slavi macedoneni, ci de aromâni (macedoromâni) cărora li se atribuie uneori denumirea alternativă de "machedoni" sau "machidoni".

Nici site-ul MAE, unde există astfel de informații, nu spune nimic de etnici macedoneni în România. Referitor la aromânii din R. Macedonia, MAE precizează că ”există date statistice despre aromânii din R. Macedonia (0,47% din totalul celor 2.022.547 de locuitori înregistrați la recensământul din anul 2002), dar ele sunt contestate de organizațiile reprezentative ale acestora”.

Altfel, e greu de vorbit de punți de legătură făcute de minorități. 

Același site MAE prezintă o situație nu tocmai bună a etnicilor aromâni din această țară: ”Republica Macedonia este singurul stat din Europa de sud-est în care românofonii (aromâni și meglenoromâni) au un statut juridic clar: popor constitutiv „vlah”, conform Constituției, dar fără referire la România, ca stat înrudit”. Iar problemele cu care se confruntă aceștia nu sunt puține. (Detalii, pe www.mae.ro)