„Îi mulțumesc lui Dumnezeu, forțelor armate ale Ucrainei și poporului nostru – am apărat cea mai mare parte a țării noastre”, a spus Zelenskyi într-un mesaj video publicat joi seară pe Telegram. „50 de zile de apărare este o realizare. O ispravă a milioane de ucraineni”, a mai spus Zelenski.

Mulțumirile vin în ziua în care crucișătorul rusesc Moscova s-a scufundat în Marea Neagră, lucru recunoscut chiar și de ruși, deși varianta lor e că nava s-a scufundat din cauza unei explozii a muniției de la bord, nu din cauză că a fost lovită de rachete ucrainene. 

+++

Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a promulgat legea prin care sunt interzise importurile de cărbune din Rusia și Belarus.

+++

Președintele SUA Joe Biden a lăsat să se înțeleagă că este gata să meargă în Ucraina. Vizita e puțin probabilă din motive de securitate. El a confirmat că oficialii de la Casa Albă discută despre trimiterea la Kiev a unui înalt oficial american. Presa americană scrie că va fi trimis fie șeful diplomației, Antony Blinken, fie ministrul apărării, Austin Lloyd. 

+++

Forțele ruse își concentrează în prezent atacurile în estul Ucrainei, în încercarea de a captura orașele Popasna și Rubijne din regiunea Lugansk, potrivit unei evaluări a situației făcută vineri de armata ucraineană, informează dpa.

Ucraina are staționate un număr mare trupe acolo pentru a contracara regiunile separatiste proruse Donețk și Lugansk, dar și Moscova și-a întărit trupele în zonă în ultimele câteva zile.  

+++

Statele Unite nu ar fi îngrijorate de faptul că o extindere a NATO ar face altceva decât să promoveze stabilitatea în Europa, a afirmat joi purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american, Ned Price, citat Reuters.

„Fără a ne referi la anumite țări în special, nu am avea temeri că o extindere a alianței defensive ar face altceva decât să promoveze stabilitatea pe continentul european'', a declarat Ned Price într-o conferință de presă.

Reacția sa vine după ce Finlanda și Suedia au anunțat că analizează posibilitatea aderării la NATO, după ce mult timp cele două state nu au agreat această opțiune.

+++

Eșecurile militare din Ucraina l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să folosească acolo o armă nucleară tactică sau de mică putere, a estimat joi șeful CIA, William Burns, transmite AFP, preluată de Agerpres.

„Având în vedere că președintele Putin și conducătorii ruși s-ar putea scufunda în disperare, ținând cont de eșecurile pe care le-au suferit până în prezent din punct de vedere militar, niciunul dintre noi nu poate trata cu ușurință aceasta amenințare reprezentată de potențiala folosire a armelor nucleare tactice sau armelor nucleare de mică putere", a declarat William Burns într-un discurs la Atlanta.

Rusia dispune de numeroase arme nucleare tactice, mai puțin puternice decât bomba de la Hiroshima, în conformitate cu doctrina sa „escaladare-dezescaladare” care ar consta în a folosi primii o armă nucleară de mică putere pentru a recâștiga avantajul în cazul unui conflict convențional cu occidentalii.

Această ipoteză include ca „NATO să intervină militar pe teren în Ucraina în cursul acestui conflict, dar așa ceva nu este planificat, după cum a spus clar președintele”, a subliniat șeful CIA, fost ambasador al Statelor Unite la Moscova.

+++

Parlamentul ucrainean a votat joi o rezoluție care califică drept „genocid” acțiunile armatei ruse în Ucraina: „Acțiunile Rusiei vizează distrugerea într-un mod sistematic și coerent a poporul ucrainean, privarea sa de dreptul la autodeterminare și la o dezvoltare independentă”.

Rezoluția prevede ca Rada Supremă să solicite ONU, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Parlamentului European, Adunării Parlamentare OSCE, Adunării Parlamentare a NATO, guvernelor și parlamentelor statelor străine să recunoască acțiunile armatei ruse în Ucraina ca genocid al poporului ucrainean.

Președintele american Joe Biden și alți lideri străini au folosit deja cuvântul „genocid” pentru acțiunile armatei lui Vladimir Putin în Ucraina.

În schimb, Emmanuel Macron nu a utilizat acest cuvânt, pe motiv că o „escaladare verbală” nu ar ajuta Ucraina și ar putea antrena Occidentul în război.

Și cancelarul german Olaf Scholz s-a ferit să utilizeze cuvântul ”genocid”, vorbind de „crime de război”.

+++

Procurorul Curții penale internaționale Karim Khan a afirmat joi că va încerca în continuare să determine Rusia să coopereze cu ancheta sa privind crime de război în Ucraina, transmite Reuters. El s-a aflat în Ucraina pentru a cerceta atrocitățile asupra civililor comise de soldații ruși, acuzație pe care Moscova o respinge.

„Suntem aici pentru că avem motive întemeiate să credem că au fost comise crime care sunt de competența Curții. Trebuie să risipim ceața războiului pentru a ajunge la adevăr”, a declarat Karim Khan.