”Acum circa 35 de ani, profesorul Matei Călinescu mi-a făcut cunoștință cu istoria, cultura și limba română și mi-a trezit visul de a trăi și lucra cândva în România. Fără inspirația pe care mi-a oferit-o, nu m-aș fi aflat aici astăzi. Acum, având extraordinara onoare de a-mi reprezenta țara în România și fiind înconjurat zilnic de frumoasa limbă română, conștientizez cât de multe mai am de învățat despre tradițiile românești, despre bogăția istoriei intelectuale a României și despre literatura sa. La Mulți Ani, limba română!", a scris, pe Facebook, ambasadorul american la București, Hans Klemm.

+++

Limbă oficială în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească era limba rusă, sărbătoarea Limbii Române fiind strâns legată de procesele de renaștere națională din Republica Moldova de la sfârșitul anilor '80 ai secolului trecut, notează Radio Chișinău. Pe 27 august 1989 a avut loc la Chișinău prima Mare Adunare Națională la care au participat zeci de mii de oameni care au cerut legiferarea limbii române ca limbă oficială și trecerea la grafia latină.

Începând cu 1990, ziua 31 august a fost declarată sărbătoare a Limbii Române și marcată în fiecare an în Republica Moldova.

Mau multe acțiuni dedicate Sărbătorii Limbii Române sunt organizate, miercuri, la Chișinău. 

În România, ziua de 31 august a fost proclamată Ziua Limbii României prin Legea nr. 53 din 19 martie 2013. Conform legii, această zi este marcată de autoritățile și instituțiile publice.

"Limba maternă a circa 30 milioane de persoane, elementul fundamental în păstrarea identității naționale și factor de coeziune pentru comunitățile românești din străinătate, limba română reprezintă, prin istoria și harta sa, prin unitatea lingvistică a comunităților istorice de români, atât un argument științific de netăgăduit, cât și un instrument de promovare a latinității poporului român", se arată într-un comunicat MAE.

Ministerul Afacerilor Externe consideră o prioritate "sprijinirea studiului limbii române în comunitățile românești și promovarea limbii române, inclusiv a statutului său de limbă oficială a Uniunii Europene, în rândul cetățenilor altor state, îndeosebi pentru tinerii, din ce în ce mai numeroși, care se îndreaptă către traducerea literaturii române sau activează în cadrul instituțiilor europene".

În perioada 30 august-4 septembrie, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, din cadrul MAE, sprijină organizarea de evenimente care se adresează românilor din Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova.

Președintele Timofti: Suntem etnici români

"Vehicularea continuă a denumiri diferite ale aceleiași limbi înseamnă scindarea continuă a societății moldave. Cine nu înțelege acest lucru este împotriva dezvoltării statului nostru. Nu mai putem continua înaintarea pe calea neadevărului. Demult trebuia pus capăt acestor ezitări. Suntem etnici români, deși ne spunem moldoveni”, a declarat președintele R. Moldova, Nicolae Timofti, în cadrul unei prelegeri publice la Academia de Științe a Moldovei, transmite agenția IPN.

În prelegerea sa "Limba română, politica și statul de drept”, Nicolae Timofti a menționat că din anul 1812 până în 1989 politicile imperiilor din care a făcut parte teritoriul actualei R. Moldova au îngrădit accesul limbii române la toate nivelurile sociale și politice, excepție făcând perioada de 22 de ani, din 1918 până în 1940, când teritoriul actual al Republicii Moldova a făcut parte din structura administrativă a statului România, iar limba română s-a manifestat firesc ca limbă de stat.

"Se știe că lupta pentru readucerea limbii române în făgașul ei firesc nu a contenit nicicând, având perioade mai active și perioade latente. Voi aminti aici de înflăcărata luptă a poetului Alexei Mateevici de la începutul secolului al 20-lea. El și confrații săi au avut un impact hotărâtor în procesul de trezire a conștiinței naționale a moldovenilor și de unificare a forțelor pentru a se putea rupe din situația imperiului rus", a spus șeful statului moldovean.

Poemul său «Limba noastră» ne îndeamnă și astăzi să fim consecvenți pe calea revenirii la valorile noastre identitare, să le dezvoltăm. Faptul că acest poem a devenit imnul de stat al Republicii Moldova este o dovadă că limba română, limba noastră națională constituie una dintre coloanele pe care se sprijină identitatea noastră etnică”,

a mai spus Timofti. 

Nicolae Timofti a precizat că lucrurile au început să se așeze odată cu legitimarea noului stat – Republica Moldova, declarația de Independență consfințind limba română ca limbă de stat.

"Vehicularea continuă a denumiri diferite ale aceleiași limbi înseamnă scindarea continuă a societății moldave. Cine nu înțelege acest lucru este împotriva dezvoltării statului nostru. Nu mai putem continua înaintarea pe calea neadevărului. Demult trebuia pus capăt acestor ezitări. Suntem etnici români, deși ne spunem moldoveni”, a afirmat președintele R. Moldova.

Acesta a mai spus că se consideră român, așa cum sunt toți cetățenii Republicii Moldova.

"În discuțiile mele cu președinții altor țări am spus mereu că sunt de origine română, așa cum au fost părinții, buneii mei și toți cei care trăiesc pe acest pământ”, a afirmat Timofti.