La 25 septembrie s-au împlinit cinci ani de la adoptarea de către 193 state membre ONU a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, ocazie cu care au fost adoptate 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) în vederea eradicării sărăciei și realizarea dezvoltării durabile în întreaga lume.

Cele 17 obiective sunt axate pe trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economic, social și mediu.

ODD-urile sunt universale și pot fi aplicabile în orice țară, oricare ar fi nivelul acesteia de dezvoltare, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă prin inegalitate sau discriminare, iar drepturile omului să fie respectate.

În conformitate cu Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, statele semnatare lucrează în cinci domenii de referință: 

  • Populație prin eradicarea sărăciei și a foamei;
  • Planetă prin protejarea ei de degradare;
  • Prosperitate prin asigurarea unui progres în armonie cu natura;
  • Pace prin promovarea unei societăți pașnice și incluzive;
  • Parteneriat prin solidaritate globală și responsabilitate comună.
Pentru a se monitoriza progresul pe care cele 169 de obiective specifice le înregistrează în spațiul economic, social și mediu există indicatori globali de monitorizare grupați în 17 ODD-uri.

În 2015 s-a propus, totodată, o trecere de la conceptul de Politică Coerentă de Dezvoltare (PCD) unidirecțională (privind sectorul de dezvoltare internațională) la un concept multidirecțional, care să includă toate ODD-urile, denumit Politica de Coerență pentru Dezvoltare Sustenabilă (PCSD).

Consensul obținut în adoptarea Agendei 2030 referitor la PCSD era acesta: PCSD nu înlocuiește PCD, ci mai degrabă îl extinde de la cooperarea Nord-Sud (remedierea incoerenței) până la implementarea ODD-urilor (sinergii și compromisuri).

Prin această abordare ONU propunea, în vederea obținerii unor progrese în implementarea ODD-urilor, o abordare integrată a acestor obiective din partea sectorului politico-administrativ, al mediului de afaceri și al societății civile.

Această abordare trebuie să fie impulsionată de acțiuni majore generate de toate părțile implicate local, regional, național și global.

Guvernele naționale, donatorii tradiționali, sistemul ONU, instituțiile financiare internaționale, actorii din mediul privat și societatea civilă trebuie să identifice noi oportunități pentru realizarea celor 17 ODD-uri pentru ca scopul să poată fi atins, iar oamenii de pretutindeni să poată dispune de tot ceea ce au nevoie pentru a trăi și pentru a se dezvolta într-un mediu natural curat.

Pornind de la aceste considerente Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare – FOND a organizat recent un seminar sub titlul: ”Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. 5 ani de la adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă’’.

Evenimentul a avut drept scop facilitarea unei dezbateri despre influența pandemiei asupra implementării Agendei 2030 și rolul actorilor cheie în această situație cu aplicație pe ODD1 - Fără sărăcie și Asistența Oficială pentru Dezvoltare (AOD).

Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului european „Coherent Europe for sustainable development: Action for Policies that Will Make a Difference”/"O Europă Coerentă pentru Dezvoltarea Durabilă: Acțiuni pentru Politici care vor face Diferența" (PCSD), finanțat de Uniunea Europeană și implementat de organizația NaZemi din Cehia (în calitate de aplicant principal), împreună cu partenerii: AKU (Estonia), BOND (Marea Britanie), CNCD (Belgia), FOND (România), Grupa Zagranica (Polonia), HAND (Ungaria), MVRO (Slovacia), SLOGA (Slovenia).

Pentru FOND a devenit prioritară organizarea unei dezbateri împreună cu membrii săi asupra rolului Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (AOD) în timpul crizei de COVID - 19. Această abordare este importantă pentru membrii FOND și din aspectul monitorizării implementării obiectivelor asumate de către România în politicile de cooperare pentru dezvoltare.

Pe parcursul acestui seminar, rolul Politicii Coerente pentru o Dezvoltare Sustenabilă (PCSD) a fost analizat prin prisma activităților pe care mediul politic, economic și cel al societății civile le-a realizat pentru a contribui la îndeplinirea celor 17 ODD-uri, cu accent pe ODD 1 și pe AOD.

Dacă în anul 2019, prin intermediul aceluiași proiect european, erau abordate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă: ODD 12 (Consum și producție responsbile) și ODD 17 (Parteneriate pentru obiective), în acest an s-a ales abordarea tematicii referitoare la eradicarea sărăciei - ODD 1.

Sărăcia este un fenomen complex, de natură multidimensională, iar factorii de influență actuali ai sărăciei pot fi identificați în schimbări climatice, în efectele urbanizării, a declinului demografic, a deficitului de resurse, etc.

Seminarul a urmărit o abordare aplicată a ODD 1 în România, având ca puncte de plecare datele furnizate de diferite rapoarte care vizează această tematică, incluzând și modele de bună practică la nivel național privind eradicarea sărăciei.

Bugetele și angajamentele AOD sunt determinate de dorința politică și de coordonarea acestora pentru îndeplinirea obiectivelor convenite la nivel internațional.

În timp ce recesiunile economice pot determina scăderea bugetelor AOD, în special atunci când acestea sunt strict legate de nivelul veniturilor naționale brute (VNB), acest rezultat este inevitabil. Totuși și în situații de criză majoră, analizând datele provenite din ultimele șase decenii de Asistență Oficială pentru Dezvoltare, se poate afirma că AOD a fost în general pe un trend crescător, chiar și în momente de criză.

Pe parcursul seminarului au avut loc dezbateri pe marginea informațiilor prezentate privind rolul Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare în finanțarea implementării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, a stadiului implementării ODD1 și a rolului actorilor cheie din acest proces.

Modele de bună practică au deschis oportunități de noi colaborări pentru monitorizarea și aplicarea de soluții inovatoare între actorii implicați în îndeplinirea obiectivelor ambițioase propuse de Agenda 2030.

Timpul ne va arăta cât de mult am făcut în acest sens.