Egalitate de gen este al cincilea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă (ODD ) inclus pe Agenda dezvoltării 2030.  La nivelul UE, inegalitatea pe criterii de gen se situa în urmă cu doi ani la 16,1%, proporție îmbunătățită cu 1.6 procente față de 2006, potrivit estimărilor Eurostat. 

Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor ar trebui să fie astfel un obiectiv central, în următorii 14 ani, pentru toate statele angajate în îndeplinirea celor 17 ODD-uri. Totuși, potrivit unui studiu recent, efectuat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), țările est-europene se confruntă încă cu un decalaj semnificativ când vine vorba de egalitatea de gen raportată la piața muncii. 

Studiul  „Viața în Tranziție”/Life in Transition Survey (LiTS) este o analiză aprofundată, a ultimilor zece ani, efectuată pe o scară largă și menită să arate modul în care tranziția de la regimul comunist la democrație a influențat viețile cetățenilor din regiuni diferite. Raportul publicat de BERD este structurat în trei părți distincte care analizează: nivelul de satisfacție al vieții, corupția din aceste regiuni dar și egalitatea de gen în cele 34 de state respondente. Totodată, un capitol întreg al studiului analizează impactului social al crizei economice din Grecia.

În ceea ce privește egalitatea de gen, documentul indică similitudini în majoritatea regiunilor analizate, subliniind menținerea unui decalaj semnificativ între femeile și bărbații din regiunea est-europeană. În acest context, raportul atrage atenția asupra necesității reformării  familiilor tradiționale precum și a legilor educaționale menite să încurajeze părinții să investească mult mai mult în educația fetelor. 

De asemenea, raportul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare recomandă încurajarea înscrierii fetelor și femeilor la cursurile universitare, superioare, în special în ceea ce privește domeniul științific și tehnologic, și susține îmbunătățirea perspectivelor de angajare ale acestora. 

În state precum Azerbaijan și Serbia, 10% dintre femei și 15% dintre bărbați au studii superioare, în timp ce diferența în Kârgâzstan, Mongolia sau Polonia se menține la 26 de procente în cazul femeilor și 30  de procente în cel al bărbaților. Dintre respondenții români, la fel ca cei bulgari, 75% consideră că este necesar ca fetele să urmeze studii universitare. În cazul Ungariei, doar jumătate dintre respondenți împărtășesc aceeași idee. Totodată, cifrele publicate într-un raport al World Economic Forum în luna noiembrie indică faptul că doar 48% dintre bărbații din România urmează cursuri universitare, în timp ce femeile reprezintă un procent de 58%. 

Sursă foto: Profilul României. Captură raport World Economic Forum 

Așadar, cu toate că decalajele dintre cele două sexe, din punct de vedere al educației, sunt destul de strânse, femeile au mult mai puține șanse de angajare în câmpul muncii decât bărbații, susține analiza BERD. Mai mult decât atât, sunt rare situațiile în care femeile lucrează cu normă întreagă, la fel ca bărbații, iar balanța privind diviziunea muncii în familie precum  și îngrijirea copiilor înclină în mod disproporționat spre sexul așa-zis slab.

De asemena, în raportul Global Gender Gap Index 2016, doar 14% dintre bărbați sunt inactivi în câmpul muncii, față de 44% femei inactive. Raportul mai precizează că o zi de muncă în cazul bărbaților este de șapte ore și 47 minute, în timp ce femeile muncesc în medie opt ore și 37 de minute. Totodată, activitățile sau munca neplătită ajung în cazul bărbaților la doar o oră și jumătate, în timp ce femeile ating aproape cinci ore de muncă neremunerată.

Sursă foto: Captură raport World Economic Forum 

În cazul culturilor tradiționaliste, educația femeilor este din start limitată, acestea fiind de regulă obligate prin cutumă să se căsătorească și să își întemeieze familii încă de la vărste fragede, se precizează  în studiul BERD.

Comparativ cu Germania și Italia (cele două state occidentale prospere, luate ca etalon pentru raportul BERD), țările din regiunea de tranziție numără puține femei de afaceri sau antreprenoare iar raportat la cifrele de acum șase ani, schimbările par nesemnificative. Deși principalul impediment în înființarea propriei afaceri îl reprezintă, atât pentru femei cât și pentru bărbați, lipsa resurselor financiare, femeile care eșuează în înființarea propriei afaceri sunt mult mai numeroase decât bărbații. Acest lucru se explică prin apariția unor schimbări petrecute în plan personal, ca de exemplu apariția unei sarcini. În cazul României, 90% dintre femei și 86% dintre bărbații respondenți consideră că femeile sunt la fel de competente ca bărbații în funcțiile de conducere sau în gestionarea propriilor afaceri. 

Sursă foto: Indicii respondenților români pe chestiunile privind egalitatea de gen. Captură raport BERD 

Raportul mai subliniază că un volum mare de potențial economic rămâne neexploatat în cazul femeilor. Totodată, din punct de vedere al procesului decizional, la nivel național, local sau chiar familial, punctul de vedere al femeilor nu este întotdeauna luat în considerare.  Așadar, participarea politică feminină este mai degrabă limitată în regiunea est-europeană. Cu toate acestea, multe femei participă activ la viața politică, la nivel local, mai ales în cadrul ONG-urilor sau în calitate de activiști civili. În țara noastră, 53% dintre bărbați și 45% dintre femei sunt convinși că bărbații sunt lideri politici mult mai buni decât femeile. Vecinii unguri sunt la fel de sceptici în acest sens: 40% femei și 46% cred că femeile nu sunt conducători credibili. 

O discrepanță a egalității de gen în cazul funcțiilor de conducere este notată și în raportul publicat de World Economic Forum. Astfel, în toate cele 144 de state incluse în analiză, doar 20% dintre femei ocupă funcții în parlamentele naționale, 18% funcții de miniștri și doar 47% dintre state sunt conduse de o femeie. România se situează în acest clasament cu mult sub media raportului, cu 14% femei în parlament sau în funcții de miniștri (spre deosebire de 86% bărbați) și cu nicio femeie în funcția de șef de stat, în ultimii 50 de ani. 

Raportul BERD notează că se menține încă, în mentalul colectiv, ideea de familie tradițională, în care bărbatul deține autoritatea, datorită faptului că asigură venitul familiei. Această imagine „patriarhală” a familiei este extrem de clar conturată în Rusia, în state din estul Europei, în regiunea Caucazului dar și în Asia Centrală, majoritatea respondenților considerând că este normal ca veniturile bărbatului să fie mult mai mari decât cele ale femeii și că aceasta ar trebui să se mulțumească cu rolurile de casnică și mamă. Femeile din aceste țări împărtășesc în aceeași măsură cu bărbații aceeași mentalitate astfel, în Rusia, 80% dintre femei și 78% dintre bărbați iar în Azerbaijan 95% dintre femei și bărbați sunt de acord cu ideea familiei tradiționale.  

Dacă ne raportăm tot la venituri, potrivit analizei realizată de World Economic Forum, media anuală a câștigurilor este de 11.000 de dolari în cazul femeilor și 20.000 de dolari în cazul bărbaților, menținându-se astfel o discrepanță între cele două sexe din punct de vedere financiar.  

Jumătate dintre respondenții români care au participat la studiul întocmit de BERD împărtășesc aceeași concepție tradiționalistă, când vine vorba de rolul celor două sexe în cadrul familie, fiind de părere că soțul trebuie să muncească și soția să fie casnică și să aibă grijă de copii. Mai mult, 28% dintre românce consideră că tot ele trebuie să se ocupe de treburile gospodărești, chiar dacă soții lor nu lucrează. Față de noi, doar 5% dintre polonezii intervievați consideră că femeia are un rol primordial în treburile gospodărești și doar 6% cred că bărbații sunt lideri mult mai buni decât femeile. 

Surse: erbd.com, weforum.org