Zilnic, un român aruncă la gunoi cca. 350 de grame de alimente, în condițiile în care ne situăm printre statele cele mai sărace ale Uniunii Europene. 40% dintre resursele financiare sunt cheltuite pe mâncare care ajunge în pubele.

  • Cum arată mai exact, în cifre, risipa alimentară în România?

Global, o treime din alimentele consumate ajunge anual la groapa de gunoi, ceea ce echivalează cu aproximativ 1.3 miliarde de tone de mâncare bună de consum. La nivelul Uniunii Europene, 24.5% dintre cetățeni suferă de foamete și malnutriție. Din totalul de 100 milioane tone estimat la nivelul UE, România risipește 2.55%  (cca. 2.5 milioane tone/an). Cu toate acestea, 4.8 milioane de persoane (25% din populația României) trăiesc la limita sărăciei și întâmpină dificultăți în asigurarea hranei zilnice deși jumătate dintre ei cheltuie cca. 40% din veniturile realizate pe alimente.


  • Cât risipim?

Un român aruncă zilnic 350 grame de mâncare, echivalentul a 129 kg alimente/an. Însă, în perioada sărbătorilor de iarnă, situația este mult mai gravă. Potrivit digi24.ro, în luna decembrie un sfert dintre alimentele cumpărate sunt aruncate direct în ambalajul original, fără a mai ajunge a fi consumate, un român aruncând în medie aproximativ 16 kg de mâncare de Crăciun și Revelion.   

 

  • De ce risipim?

Principalele cauze ale risipei sunt: lipsa unei estimări corecte a necesarului de alimente cumpărate, lipsa educației, lipsa de informare, lipsa unei strategii/asigurarea unor infrastructuri și a unui cadru legal specific, lipsa centrelor de preluare a deșeurilor alimentare. 

 

  • Ce alimente aruncă cel mai des românii?

Risipa cea mai mare o reprezintă mâncare gătită (24%), urmată apoi de fructe (22%) și legume (21%), pâine și produse de panificație (20%), lapte sau produse lactate (11) și carne (1%). 

 

  • De unde achiziționăm alimentele care ajung la gunoi?

Principalele surse de achiziționare a mâncării risipite sunt cumpărate din supermarketuri/hipermarketuri (44%), din piețe (32%) și magazinele de cartier (21%). Doar o mică parte a acestora provin de la firmele de catering (1%) sau din diferite surse din mediul rural (1%). 

 

  • Din ce sectoare principale provine risipa alimentară?

Cea mai mare risipă alimentară provine din gospodării (49%), industria alimentară (37%), retaileri (7%), alimentația publică (5%) și agricultură (2%).

Problema cea mai mare ține așadar de consumul responsabil, dat fiind faptul că risipa cea mai mare vine din gospodării. Astfel, pentru a îndeplini Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2 și 12 (foamete „zero” și consum și producție responsabile), este nevoie să ne cântărim mai bine nevoile și să alegem un consum echilibrat al resurselor alimentare.  

România a devenit a treia țară europeană  care are o lege privind combaterea risipei alimentare. Pentru ca legea să poată fi pusă în practică, e nevoie însă de norme metodologice bine puse la punct și de implicarea tuturor actorilor care activează în acest domeniu.

Surse date infografic: Green Report, foodwaste.ro, Eurostat