În lumea întreagă, 1 din 5 persoane trăiește în sărăcie extremă, cu mai puțin de 1.25 dolari pe zi.

  • Jumătate din populație trăiește cu mai puțin de 2.5 dolari/zi, iar 80% cu mai puțin de 10 dolari
  • Din cei 2.2 miliarde de copii, jumătate trăiesc în sărăcie, iar 20.000 persoane mor în fiecare zi din cauza foametei.
  • * Special Report-ul  Cum au fost atinse cele 8 Obiective de Dezvoltare ale Mileniului? este disponibil și în format PDF aici.

    În New York, în septembrie, liderii ONU vor fixa agenda de dezvoltare internațională pentru următorii 15 ani. Aceasta va fi transpusă pentru statele membre ONU prin Obiectivele de Dezvoltare Durabilă – ODD (un set de ținte și indicatori recomandate a sta la baza creionării agendelor și politicilor publice din toate statele ONU în următorii 15 ani; în limba engleză Sustainable Development Goals - SDG). Noile ODD  vor intra în vigoare anul viitor, odată cu expirarea țintelor fixate de ONU prin Declarația Mileniului. 

    Anul 2015 a fost declarat Anul European pentru Dezvoltare. Scopul inițiativei este să ofere acces publicului european la informații în domeniu și să faciliteze dezbateri, colaborări și acțiuni concrete. Anul 2015 reprezintă totodată și sfârșitul obiectivelor de dezvoltare ale mileniului. Fixate în anul 2000, prin Declarația Mileniului, aceste ținte vor fi înlocuite începând cu 1 ianuarie 2016 de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. Ce s-a realizat până acum? Care vor fi țelurile viitoare? Care sunt mijloacele pe care statele le au la dispoziție pentru a produce schimbări? Ce face Uniunea Europeană în acest domeniu? Dar România? 

    Răspunsuri pentru aceste întrebări, precum și pentru alte probleme din domeniu au fost căutate în cadrul celei de-a opta ediții a ”Școlii Române de Dezvoltare”, intitulată în acest an Zilele Dezvoltării Internaționale. Conferința a fost organizată de către FOND (Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România), în parteneriat cu Ministerul român al Afacerilor Externe și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală.

    Evenimentul a fost împărțit în patru sesiuni principale și o serie de ateliere tematice și a reunit experți internaționali și naționali din domeniu, oficiali din România și din Uniunea Europeană, membri ai societății civile și alți actori implicați în inițiative dedicate. Ministerul Afacerilor Externe, Parlamentul României, Directoratul General pentru Dezvoltare și Cooperare, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare – Centrul Regional pentru Europa și Asia Centrală,  Universitatea din Leeds, Centrul pentru Studii de Dezvoltare și Cooperare Internațională (Universitatea din București), Overseas Development Institute, precum și Asociația Română pentru Cooperare și Dezvoltare Internatională, sunt doar câteva din instituțiile și organizațiile reprezentate în cadrul conferinței.

    În lumea întreagă, 1 din 5 persoane trăiește în sărăcie extremă, cu mai puțin de 1.25 dolari pe zi. Jumătate din populație trăiește cu mai puțin de 2.5 dolari/zi, iar 80% cu mai puțin de 10 dolari, din cei 2.2 miliarde de copii, jumătate trăiesc în sărăcie iar 20.000 persoane mor în fiecare zi din cauza foametei. (Sursa: Comunicat de presă, FOND)

    Prin Declarația Mileniului, adoptată în septembrie 2000 la Summit-ul Mileniului, 191 de țări, printre care și România, și-au stabilit și asumat 8 obiective de bază ce trebuie atinse până în anul 2015 - Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), această agendă globală urmând a fi reînnoită anul acesta în luna septembrie prin adoptarea, la nivelul Națiunilor Unite, a noilor Obiective de Dezvoltare Durabilă. (Sursa: Comunicat de presă, FOND)

     

    • Lumea după Declarația Mileniului – Rezultatele obiectivelor de dezvoltare ale mileniului

    Prezent în cadrul conferinței, Simon Maxwell, expert Overseas Development Institute, a vorbit despre rezultatele bune ale Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului. Datele prezentate au arătat reduceri în ceea ce privește situațiile de sărăcie extremă, rata mortalității la naștere, precum și abandonul școlar.

    Mobilizarea globală din spatele Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului a produs cea mai de succes mișcare anti-sărăcie din istorie. (citat Ban Ki Moon, preluat din prezentarea lui Simon Maxwell)

    Într-un interviu acordat EurActiv, Simon Maxwell a precizat că ”în ultimii ani a avut loc cea mai mare reducere a sărăciei din istoria omenirii. Am avut un target stabilit în anul 1990 pentru a reduce la jumătate rata sărăciei și a fost depășit. Desigur, nu peste tot și nu pentru toată lumea. Una dintre temele prioritare pentru noua generație va fi: „nu lăsa pe nimeni în urmă”. Dar dacă ne uităm la reducerea sărăciei și progresul în educație și domeniul sănătății putem spune că lumea este acum un loc mult mai bun decât era, spre exemplu, în anul 2000 când au fost stabilite ultimele obiective de dezvoltare.

     

    • Obiectivele de Dezvoltare Durabilă

    Obiectivele de Dezvoltare Durabilă continuă eforturile obiectivelor mileniului. Noile obiective vor fixate în septembrie 2015, la New York, în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite. Vor exista 17 obiective, 196 de ținte și peste 300 de indicatori.

    Întrebat de reporterul EurActiv despre șansele de îndeplinire a noilor obiective, Simon Maxwell a răspuns: ”(...) eliminarea completă a sărăciei, asigurarea unei bune educații pentru toată lumea, rezolvarea tuturor problemelor de sănătate, inclusiv bolile infecțioase, a asigura pacea și a proteja și mediul în același timp, înseamnă să ceri foarte mult.”

    ”Cred că este foarte improbabil să obținem toate astea până în 2030, nu vom putea creea paradisul pe Pământ în numai 15 ani. Dar a avea ținte ambițioase poate direcționa mintea omului. Felul cum sunt formulate propunerile din documentul care va fi adoptat la New York, în septembrie, înseamnă practic că acestea vor fi obiective globale iar fiecare țară își poate stabili obiectivele proprii,” a declarat Maxwell.

    ”Desigur, acest lucru nu va fi valabil numai pentru țările în curs de dezvoltare, dar și pentru România sau țările UE, să își stabilească propriile ținte. Spre exemplu, în țara mea, în mod clar avem de lucru pentru a atinge obiectivele, iar chestiuni precum inegalitatea sau excluziunea trebuie să fie pe agenda factorilor de decizie”, a adăugat Maxwell.

    Deirdre de Burca, director de advocacy la World Vision Bruxelles și membră în cadrul grupului Beyond 2015, a vorbit în cadrul conferinței despre rezultatele MDG și viitorul agendei de dezvoltare. 

    ”Este important să recunoaștem că MDG-urile (Millenium Development Goals) au înregistrat reușite în unele domenii însă, aceste obiective ne-au ajutat să vedem ce probleme au rămas nerezolvate. De exemplu, în cazul MDG-urilor, accentul a fost pus pe un număr limitat de domenii, în special pe cel economic (ca de exemplu reducerea sărăciei și a foametei), în timp ce alte domenii (precum mediul înconjurător) au fost de-a dreptul neglijate. Avem astfel nevoie de un modul mult mai integrat, de dezvoltare care să abordeze atât problemele economice cât și pe cele sociale și cele legate de mediu”, a explicat Deirdre de Burca.

    ”Există voci care consideră că cele 17 obiective SDG sunt prea numeroase însă, adevărul este că, dacă ne dorim cu adevărat o agendă îmbunătățită care să abordeze problema inegalităților, a sărăciei sau cea a migrației, trebuie să ne adresăm fiecărui domeniu în parte.”

    ”Agenda SDG evoluează de la tradiționala agendă de ajutor a MDG-urilor la o agenda bazată mult mai mult pe cooperarea internațională (guvernanță globală), o agenda care deja este comună, mai ales că UE a insistat ca aceasta să poată fi aplicată în cazul tuturor statelor. Această agendă aparține în totalitate tuturor; toate aceste obiective trebuie implementate de toate statele lumii însă, este foarte probabil ca în anumite state unele obiective stabilite de noua agendă să se potrivească mult mai mult decât în cazul altora”, a adăugat Deirdre de Burca.

    • România – Țară donatoare de asistență pentru dezvoltare

    Începând cu anul 2007, România a dobândit statut de țară donatoare de asistență pentru dezvoltare. Provocările întâlnite și rezultatele obținute până acum au făcut subiectul mai multor intervenții din partea vorbitorilor din cadrul conferinței ce a avut loc în București la începutul lunii iulie. 

    Prezent în cadrul conferinței internaționale, Edward Iosiper, director al Direcției de Analiză și Planificare Politică din Ministerul Afacerilor Externe, a declarat că ”România sprijină acțiuni bilaterale, regionale și tematice în relație cu țări partenere precum comunitățile est-europene prin care caută să găsească noi initiative în această regiune (exemplu: Strategia UE pentru regiunea Dunării (SUERD), Parteneriatul Estic (PaE) etc.”

    ”În ceea ce privește celelalte regiuni ale lumii, ca de exemplu Orientul Mijlociu și Africa, în state care se confruntă cu grave instabilități politice, România - în calitatea sa de stat donator -  contribuie în procesul de tranziție, în special datorită propriei experiențe și know-how-ului, dobândite în ultimii 25 de ani, prin tranziția politică și socio-economică de la comunism la democrație”, a adăugat Edward Iosiper.Conform directorului MAE, ”principalele subiecte ale cooperării vizează, în principal, asistența electorală, reformele administrative și securitatea.

    Simon Lightfoot, Senior Lecturer în politici europene, Universitatea din Leeds, a aratăt că ”potrivit datelor CONCORD, țara noastră oferă aproximativ 100,9 milioane de euro, iar în ceea ce privește venitul național brut, România ocupă ultimul loc între statele membre (0.07%), fiind urmată de Letonia și Croația cu 0.8%.”

    ”România este cel de-al șaptelea stat ca mărime din EU și ar trebui să fie capabilă să își facă vocea auzită în Europa, în ceea ce privește acest subiect; instituțiile și organizațiile din România trebuie să găsească o cauză comună”, a precizat Simon Lightfoot.

    Într-un interviu acordat EurActiv România, profesorul de la Universitatea din Leeds a declarat că „multe din practicile statelor mai vechi donatoare nu sunt neapărat „bune practici” așa că important este să le alegeți pe acelea care se potrivesc cel mai bine în anumite situații, dar sunt multe exemple bune în regiune. Utilizarea experienței unor organizații de referință și cooperarea cu instituțiilor europene vor ajuta consolidarea expertizei, dar cred că politica trebuie construită în sensul de a reflecta situația din România în loc de a aplica un model din UK, Polonia sau Austria, care nu ar funcționa neapărat.”

    Directorul Centrului Global Focus, Oana Popescu, a menționat că  „în acest moment ne putem baza doar pe experiența tranziției către democrație, pe care am trait-o cu toții. Din moment ce nu am putut crește capacitatea instituțiilor române de a fi mult mai active și eficiente în politica externă, cel puțin am cunoscut beneficiile unor semnificative procese cu care se confruntă și alte numeroase state membre în acest moment.”

    ”Nimeni nu știe că experiența dobândită de experții români în acest domeniu a fost dobândită chiar în România, de aceea încercăm să adunăm toate aceste date, persoane și organizații laolaltă, cu scopul de a realiza o bază de date comprehensivă, prin care să putem arăta cu claritate faptul că expertiza României vine din valorosul proces de tranziție din ultimii ani. Va fi o muncă de un an întreg, sprijinită de Ministerul Afacerilor Externe, prin programul de asistență oficială pentru dezvoltare și de UNDP. Într-un an de acum înainte, vom avea această bază de date funcțională, care va fi folosită la capacitatea sa maximă”, a adăugat Oana Popescu.

    • În căutarea unei abordări cooerente

    Conceptul de Politică de Cooperare pentru Dezvoltare (PCD) a fost dezvoltat de Uniunea Europeană la începutul anilor 1990 și se referă, în principal, la acordarea Asistenței Oficiale pentru Dezvoltare (ODA) țărilor sărace ale lumii, aflate pe lista Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare al Organizației de Cooperare si Dezvoltare Economică (OCDE).

    Coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă (PCSD) reprezintă totodată și un instrument care asigură integrarea dimensiunilor economice, sociale, de mediu și de guvernare ale dezvoltării durabile în politicilor interne și internaționale.

    PCSD este parte integrantă a acordurilor și mandatelor internaționale, fiind unul din instrumentele prin care se vor pune în aplicare obiectivele noii agende universale pentru dezvoltare. 

    În prezent, obiectivele de dezvoltare ale PCD sunt reprezentate de schimbări climatice, securitate alimentară, migrație, comerț, finanțe și securitate.

    PCSD facilitează dezvoltarea relațiilor și parteneriatelor cu statele în curs de dezvoltare, lucru care generează avantaje economice, politice și sociale. PCSD nu substituie însă angajamentele ODA, mai ales dacă ținem cont de faptul că fluxurile financiare private reprezintă 80% din angajamentele economice ale țărilor dezvoltate cu statele în curs de dezvoltare.

    Totodată, atrage atenția expertul OECD Ebba Dohlman, statele în curs de dezvoltare pierd mult mai mulți bani din pricina activităților ilicite decât obțin prin ajutorul pentru dezvoltare primit de la statele donatoare:

    • evaziune fiscală (aproximativ 100 miliarde de dolari, doar în SUA),
    • corupție (1 trilion de dolari),
    • spălarea de bani (1.6 trilioane de dolari, care includ o parte din veniturile obținute din fapte de corupție).

    Politica Uniunii în domeniul cooperării pentru dezvoltare se desfășoară cu respectarea principiilor și a obiectivelor acțiunii externe a Uniunii. Politica de cooperare pentru dezvoltare a Uniunii și politicile statelor membre se completează și se susțin reciproc. Obiectivul principal al politicii Uniunii în acest domeniu îl reprezintă reducerea și, în cele din urmă, eradicarea sărăciei. Uniunea ține seama de obiectivele cooperării pentru dezvoltare la punerea în aplicare a politicilor care pot afecta țările în curs de dezvoltare. (Articolul 208, Tratatul de la Lisabona/ ex-articolul 177 TCE)

    În cadrul conferinței, Geert Laporte, directorul adjunct al ECDPM (European Centre for Development Policy Management), a vorbit despre impactul ODA.

    Ajutorul ODA (Official Development Assistance) reprezintă în prezent 1.5 % din totalul resurselor disponibile însă acest lucru nu înseamnă că ODA nu mai este de folos statelor subdezvoltate.

    Noua guvernare globală nu este menționată foarte clar pe agenda SDG-urilor însă rămâne un element fundamental al dezvoltării durabile. Fiind cel mai mare donator de ajutor din lume, UE joacă un rol-cheie în stabilirea agendei internaționale de dezvoltare. Însă în ultimul timp, auzim tot mai des că Europa începe să își piardă din credibilitate, în special în cadrul instituțiilor din statele africane, iar „bătrânul continent” se confruntă la rândul lui cu o creștere accentuată a sărăciei, susține reprezentantul ECDPM:

    ”În final, ceea ce își doresc Africa și țările africane, este ocuparea unui loc mult mai legitim în cadrul sistemului global. De exemplu, vor să ocupe un loc în cadrul Consiliului de Securitate, în cadrul FMI, a Băncii Mondiale sau a altor instituții asemănătoare. În asta va consta marea provocare: suntem în stare să cedăm din putere? Ca UE, trebuie să rămânem fermi și să ne asumăm rolul (n.r. în cadrul guvernării globale) (...) Inegalitățile se adâncesc pe zi ce trece chiar și în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene.  Astfel, până în 2030, împreună cu Europa trebuie să înjumătățim aceste inegalități, chiar dacă trendul este momentan descendent. Avem mai multă sărăcie în Europa decât am avut în anii anteriori, și nu mă refer aici doar la Grecia, ci la majoritatea statelor membre, unde inegalitatea este în creștere”, a concluzionat Laport.

    Acest material a fost dezvoltat în cadrul proiectului We Develop! Inițativa face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.

    *Special Report  este un produs specific rețelei EurActiv care reunește cele mai importante articole scrise într-un domeniu în cadrul unui document de prezenare. Materialul curent a fost creat pornind de la articolele și interviurile realizate de reporterii EurActiv România privind conferința internațională Zilele Dezvoltării Internaționale. Materialul infografic pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă a fost preluat din rețeaua EurActiv, fiind realizat într-un proiect finanțat de Bill and Melinda Gates Foundation.