Cum poate recâștiga Republica Moldova încrederea donatorilor externi
În 2014, Republica Moldova a primit peste 450 de milioane de euro în cadrul programelor de asistență pentru dezvoltare, de patru ori mai mult decât în urmă cu zece ani.
Prioritate de politică externă pentru România și principalul destinatar al asistenței pentru dezvoltare Republica Moldova este în fața unor provocări majore care ar putea influența semnificativ, în viitorul apropiat, consistența eforturilor internaționale, inclusiv cele venite din partea unor donatori importanți la nivel mondial în lipsa stabilității politice, a reluării și accelerării procesului de reformă.
Republica Moldova a ajuns să primească, în 2014, în cadrul programelor de asistență pentru dezvoltare, un ajutor estimat la peste 450 de milioane de euro, de patru ori mai mult decât în 2005, potrivit datelor Cancelariei de Stat citate de Polish Institute for International Affairs (PISM) într-un raport ("Aid Coordinaton in Moldova – Politics Killing Policies”) care aduce la zi și analizează situația asistenței externe acordată Republicii Moldova.
Urmare
a unei prelungite crize politice și a scandalului fraudei de un miliard de
dolari, FMI și Banca Mondială au anunțat în iunie anul acesta blocarea
asistenței financiare destinată Republicii Moldova, pentru ca în iulie Uniunea
Europeană, de la care Chișinăul conta pe un ajutor de aproximativ 40 de
milioane de euro să ia o măsură similară.
TOP
GRUPĂRI DE FINANȚATORI
Total sumă (angajamente curente): 994, 5 milioane de Euro
Sursa: Platforma pentru
Gestionarea Asistenței Externe (PGAE)/ www.amp.gov.md
TOP SECTOARE destinatare ale asistenței internaționale – Republica Moldova
Total sumă (angajamente curente): 994, 5 milioane de Euro
Sursa:
Platforma pentru Gestionarea Asistenței Externe (PGAE)/ www.amp.gov.md
Cum a evoluat asistența bilaterală acordată Republicii Moldova (2000 – 2013)
Sursa: The World Bank/ www.knoema.com World Development Indicators (WDI), September 2015
Un nou ajutor de 150 de milioane de euro a fost programat de București pentru Moldova însă formarea unui nou Guvern este esențială pentru viitoare evoluții în această direcție. Contribuția României la reformele din Republica Moldova a fost de asemenea substanțială de-a lungul ultimilor ani.
"În afară de a pune în pericol realizările anterioare în reformele cheie, situația actuală amenință de asemenea, să producă o pierdere majoră a încrederii donatorilor, și ar putea paraliza mecanisme funcționale, bine stabilite de coordonare a donatorilor - un ingredient esențial al eficienței ajutorului internațional”, avertizează raportul PISM care însă vine și cu câteva recomandări pentru Guvernul de la Chișinau: Cancelaria de Stat a Republicii Moldova ar trebui să joace de facto "și nu numai formal” rolul de coordonator al asistenței externe. Este nevoie de creșterea coordonării în unele sectoare cheie pentru reformă: agricultura și educația. Participarea reprezentanților guvernului la reuniunile donatorilor pe teme sectoriale ar trebui să fi mai active, deschise și cu discuții de substanță legate de progresele reale în legătură cu reformele, despre impactul proiectelor și obstacolele întâlnite.
Analiza PISM pune accentul pe necesitatea implicării administrațiilor publice locale și reformelor consistente care trebuie făcute la acest nivel
"Rolul și modalitățile de implicare a administrației publice locale în identificarea priorităților țării, în planurile de dezvoltare regională și a proiectelor trebuie clar definite.Acest lucru ar contribui la o mai bună planificare și, pe termen mediu și lung, ar spori capacitățile lor instituționale, ar duce la creșterea cooperării cu autoritățile centrale și comunitatea donatorilor astfel că implementarea reformelor în întreaga țară ar putea fi susținută mult mai eficient”, se arată în raport.
Parteneriate cu societatea civilă: reprezentanții societății civile ar trebui să devină parteneri cu drepturi depline în procesul programare a asistenței externe. De asemenea, tot societatea civilă ar trebui să aibă mijloacele necesare pentru a participa, într-o etapă ulterioară, în monitorizarea și evaluarea implementării acestor programe.
Analiza PISM, de Anita Sobjak și Victoria Bucătaru (Asociația de Politică Externă – Republica Moldova), în varianta sa, integrală poate fi consultată aici.
Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.
Comentarii