Documentul transmis de România la ONU drept contribuție pentru agenda globală de dezvoltare până în 2030 evidențiază domeniile prioritare pentru țara noastră. La întocmirea listei au participat doar ministere, nicio organizație din societatea civilă.

Sorin Tănăsescu, ministru plenipotențiar, Direcția ONU din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a declarat joi, 3 septembrie că documentul transmis de România, în pregătirea agendei ONU pentru dezvoltare 2030 a fost realizat de un grup interministerial. 

„Cei implicați au formulat propuneri respectând principiul echilibrului între cei 3 piloni ai dezvoltării: mediu, economie și social. Procedural, am produs un raport care  fost la transmis la New York." - a spus Sorin Tănăsescu.

Câteva domenii de interes: 

  • dezvoltarea sectorului energetic și energii compatibile cu mediul 
  • aspecte legate de rolul IMM-urilor și creșterea ponderii acestora în procesul de dezvoltare durabilă. Trebuie ținut cont de faptul că IMM-urile din țara noastră sunt actori foarte tineri și cu experiența mai puțin vastă în domeniul mediului; 
  • problematica pădurilor
  • gestionarea deșeurilor
  • gestionarea apelor reziduale 
  • obiective pentru domeniul social, inclusiv atenție pentru tineri, fiindcă ei trebuie implicați în procesul de dezvoltare dar și atenție pentru vârsta a treia. 

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU pentru următorii 15 ani ar urma să fie definitivate în cadrul Summitului global al ONU care va avea loc la finalul lunii septembrie. 

În principiu, sunt 17 Obiective care sunt detaliate la nivelul a peste 100 de ținte specifice. 

Potrivit explicațiilor oficiale, principala noutate, în termeni de atingere a țintelor, va fi stabilirea unui cadru instituțional pentru urmărirea obiectivelor. „Mai exact, statele membre vor trebui să raporteze ce măsuri au luat în aplicarea acestei agende”, a explicat Tănăsescu.

În opinia sa, în mod specific pe România, ar trebui stabilit un departament care să coordoneze activitatea ministerelor pe direcțiile propuse. 

Borbala Koo, de la Societatea de educație sexuală și contraceptivă a declarat că societatea civilă a „ratat participarea la acest proces”, cel de elaborare a documentului României, însă va trebui să participe la partea de implementare. 

Spre exemplu, trebuie abordate niște probleme stringente la nivel social. România este printre primele țări la nivelul UE din punct de vedere al mortalității materne, iar 10% din nașteri sunt la fete mai tinere de 19 ani. Astfel, din punctul său de vedere, pentru România este deosebit de relevant obiectivul destinat ”educației sexuale comprehensive”. Un alt exemplu, în cadrul sub-obiectivului ”egalitatea de gen”, aflat și el pe agenda în formă de proiect a ONU, organizația propune includerea în text și a unor referiri la accesul la avort, identitatea sexuală și identitatea de gen.

Lista Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cu ținte specifice, pregătită pentru a fi discutată cu țările membre ONU la summitul din 25-27 septembrie se găsește aici.


Declarațiile au fost făcute la sesiunea de informare în marginea Summitului ONU, organizată joi, 3 septembrie de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Reprezentnța Comisiei Europene, RoAid, Ministerul Afacerilor Externe și UNDP. 

Acest proiect face parte din planul național de lucru al României pentru Anul European pentru Dezvoltare 2015 (AED2015) și este finanțat de Comisia Europeană și de Ministerul Afacerilor Externe al României. Organizația EurActiv România este singura responsabilă de conținutul acestui material și în niciun context acesta nu poate fi privit ca o reflexie a poziției Uniunii Europene.