Un raport al Grenpeace UK susține că renunțarea la cărbune ar fi soluția pentru protejarea mediului și a climei globale, obiective asumate de statele membre ONU, la sfârșitul lui 2015, prin noua Agendă pentru Dezvoltare Durabilă.

Industria cărbunelui este puternic afectată de tranziția energetică către o economie cu emisii scăzute de carbon, se arată într-un raport întocmit de Comitetul Economic și Social European (CESE), în luna mai 2016. Această perioadă de tranziție de la energia bazată pe combustibilii fosili, la cea regenerabilă, „presupune mutații economice, sociale și tehnologice, care vor afecta multe sectoare energetice, inclusiv industria cărbunelui și, prin urmare, regiunile UE în care se exploatează cărbunele”, se arată în avizul Zăcămintele indigene de cărbune în cadrul tranziției energetice a UE.  Însă, energia sigură și la prețuri mult mai accesibile, produsă de combustibilii fosili, are zile numărate dacă vrem să respectăm cu strictețe Agenda ONU 2030 și obiectivele Acordului de la Paris. 

Potrivit acestora, până în 2030, emisiile de dioxid de carbon cauzate de consumul energiei produse de combustibilii fosili ar trebui să se înjumătățească iar din 2040 ar trebui chiar să dispară complet. Documentul Sfârșitul unei ere – De ce fiecare țară europeană are nevoie de un plan de eliminare a cărbunelui, întocmit de Greenpeace UK și Climate Action Network (CAN) Europe, subliniază nevoia stringentă de eliminarea a emisiilor de carbon din termocentralele celor 22 de state membre ale Uniunii Europene, care se bazează încă pe energia electrică și termică obținute din zăcămintele de cărbune. Mesajul experților în domeniu este cât se poate de clar: fiecare stat membru este nevoit să ajungă la un nivel zero de emisii de carbon în următorii ani, iar până în 2040 acesta ar trebui să scadă treptat, în fiecare an, cu cel puțin 8 procente. 

La nivelul Uniunii Europene, doar șase țări nu se mai bazează pe energia combustibililor fosili și anume: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Malta. În rest, în toate celelalte 22 de state membre, activează încă 280 de complexe energetice producătoare de energie pe bază de cărbune.

Raportul Greenpeace subliniază faptul că renunțarea la cărbune, ca resursă energetică și termică ar trebui să se producă într-un ritm de trei ori mai rapid decât cel derulat în prezent, fapt ce ar permite asigurarea protecției climatice și îndeplinirea celui de-al 13-lea Obiectiv de Dezvoltare Durabilă (ODD) referitor la acțiunea climatică. Totodată, diminuarea amprentei de carbon ar face posibilă îndeplinirea obiectivului principal al Acordul de la Paris, care prevede menținerea încălzirii globale sub limita de 2° C.  

Astfel, măsurătorile Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) indică o scădere anuală a emisiilor de carbon, în medie, cu 8 procente, până în 2040, pentru a asigura pragul de 2 grade Celsius ca limită a încălzirii globale. Totuși, în ultimii 9 ani, emisiile de CO2 provocate de centralele electrice pe bază de cărbune au scăzut anual doar cu 2.3 procente.

Totodată, pentru a menține limita încălzirii globale mai mică de 2 grade Celsius, experții de la University College din Londra susțin că 88% din rezervele de cărbune ar trebuie să rămână neexploatate, în subterană.

Așadar, precizează semnatarii raportului, dacă vrem să trecem rapid de la energia „murdară” la cea „curată”, regenerabilă și sustenabilă, atunci tranziția ar trebui să se producă mai devreme de 2050 iar pentru asta este nevoie de acțiuni comune și extrem de urgente. 

Arderea combustibililor fosili rămâne în continuare principala problemă, chiar dacă la nivelul statelor membre ale UE există în prezent o trecere uriașă spre resurse energetice sustenabile. Astfel, chiar dacă anumite state europene s-au angajat să investească mai mult în energia solară sau eoliană, pentru a produce electricitate mult mai „curată”, emisiile de gaze nu au scăzut așa cum era prognozat.

Raportul susține că energia electrică bazată pe extracția cărbunelui rămâne, la nivel european, predominantă și extrem de poluantă. Astfel, în 2015, 22 de state membre ale Uniunii Europene se bazau încă pe arderea cărbunelui, în cele 280 de complexe energetice de acest gen. În urmă cu doi, toate aceste centrale energetice sau termice produceau 18 procente din emisiile gazelor cu efecte de seră (GES) la nivelul Uniunii Europene. 

Totodată, autorii raportului susțin că flota europeană de cărbune este ineficientă, învechită și „murdară”, arătând că în 2015 66% din totalul acesteia se afla în funcțiune de mai bine de 30 de ani. Mai mult decât atât, o singură centrală energetică de cărbune produce suficiente emisii de dioxid de carbon cât să afecteze mediul în plan local, așa cum avem exemplul Portugaliei (16%). Însă în statele cu mai mult de o termocentrală pe bază de cărbune, procentele sunt semnificativ mai ridicate:

  • Bulgaria - 44% (din totalul emisiilor de GES la nivel național)
  • Grecia - 34%
  • Cehia - 33%
  • Polonia și Germania - 28% fiecare. 

În acest clasament, România produce 18% emisii de CO2 la nivel național, numărând 14 centrale energetice sau termice pe bază de cărbune, dintre care 64% mai vechi de 30 de ani. Totodată,  cererea de energie produsă de combustibili fosili, pentru anul 2014, s-a ridicat în cazul României la 29 de procente. La polul opus, cel mai bine se situează țări precum Franța, Suedia și Belgia, cu doar 2 procente emisii de GES, urmate de Austria (3%) și Irlanda (6%).

Sursă imagine: captură din raportul Greenpeace ”End of an Era: Why every European country needs a coal phase-out plan”.

Chiar și în cazul statelor cu doar una sau două centrale electrice pe cărbune, reducerea emisiilor ar proteja în mod semnificativ climatul, precizează raportul. Altfel spus, țările europene trebuie să pună în aplicare un plan național de eliminare a cărbunelui, care să excludă complet acest tip de resursă energetică.

Dovezile sunt cât se poate de clare, spun experții, și pentru a evita catastrofele climatice acești combustibili fosili trebuie eliminați treptat din consumul energetic global. În urmă cu un an, la summit-ul G7, statele membre au căzut de acord asupra necesității decarbonizării complete a economiei mondiale până în 2050. De asemenea, potrivit surselor OECD, scăderea drastică a amprentei de carbon ar duce la o reducere de 4368 giga tone de emisii de CO2, o scădere substanțială față de 2013 când s-au înregistrat 9781 giga tone.  Observăm astfel că, în ciuda faptului că reprezintă o sursă energetică „murdară”, combustibilii fosili generau 41% din totalul energiei la nivel global în anul 2013. 

Sursă imagine: captură din raportul Greenpeace ”End of an Era: Why every European country needs a coal phase-out plan”.

În 2014, cele mai mari emisii de CO2 erau provocate de următorii combustibili fosili:

  • lignit (1015 grame de CO2/kWh)
  • huilă (855 grame de CO2/kWh) și
  • gaze (400 grame de CO2/kWh).

Comparativ cu alte surse de energie electrică, dacă ne raportăm la media anuală a gospodăriilor europene, emisiile de CO2 generate de cărbune sunt uriașe. Astfel, pentru a produce o cantitate de energie electrică suficientă pentru o gospodărie, media europeană ajunge la 4-5 tone de emisii de CO2 anual, dacă energia este generată de cărbune. În cazul în care aceeași cantitate de energie electrică este generată de gaze naturale, atunci emisiile de CO2 ajung la 2 tone pe an pentru o gospodărie, în timp ce în cazul energiei „verzi”, solare sau eoliene, emisiile de CO2 sunt nule. 



Sursă imagine: captură din raportul Greenpeace ”End of an Era: Why every European country needs a coal phase-out plan”. 

În 2015, consumul global de combustibili fosili a scăzut semnificativ față de 2014, cu 2.3 – 4.6%. Acest lucru se datorează noilor energii „curate” care reduc din necesarul arderii cărbunelui.

Problema majoră este că, pe lângă emisiile de dioxid de carbon, arderea combustibililor fosili emană în mediu alte substanțe nocive precum dioxidul de sulf, particule de praf sau metale grele (ca mercurul) care cauzează oamenilor diverse probleme de sănătate (precum astm, bronșită sau boli ale sistemului imunitar) sau pot chiar degrada mediul înconjurător. 

De aceea, pentru a preîntâmpina astfel de situații, IEA propune un plan de măsuri prin care urmărește ca:

  • Până în 2030, emisiile globale de CO2, rezultate din arderea cărbunelui, să se reducă la jumătate
  • Până în 2040, la nivel mondial, energia electrică pe bază de cărbune se va reduce progresiv cu 85%
  • În următorii 27 de ani, emisiile globale de CO2 provocate de arderea cărbunelui, vor scădea cu 6% anual. 

Raportul Greenpeace poate fi consultat integral în limba engleză.