Victor Micula, secretar de stat în MAE, vorbește, într-un interviu pentru EurActiv România, despre noutățile aduse de legea privind cooperarea internațională pentru dezvoltare, regândirea zonelor de interes și impactul proiectelor implementate.

EurActiv: România a devenit donator de Asistență Oficială pentru Dezvoltare în 2007, în urma aderării la Uniunea Europeană. În acest timp, autoritățile române au derulat și un program de educație pentru dezvoltare. Cum evaluați rezultatele acestui program? 

Victor Micula: Programul de educație pentru dezvoltare și conștientizare este foarte important, întrucât a pus bazele dezvoltării comunității de actori implicați în acest domeniu în România.

Programul s-a extins de la an la an, și a avut un deosebit succes în 2015, odată cu celebrarea Anului European pentru Dezvoltare.

Am căutat să implicăm în principal tinerii, dar și societatea civilă în sensul larg, inclusiv mass-media. Apreciem că am avut rezultate bune până în prezent, raportat și la resursele avute la dispoziție, dar încă mai sunt multe de făcut, în special în zona publicului larg. În această direcție, rolul dumneavoastră, al media, este foarte important și sperăm să continuați să fiți alături de noi pentru transmiterea mesajelor relevante în domeniul cooperării internaționale pentru dezvoltare. 

EurActiv: Bugetul de asistență pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe pe anul 2016 este de 27,90 milioane lei. E mult? E puțin? 

Victor Micula: Bugetul pentru anul 2016 este într-adevăr de 27,90 milioane de lei, din care 17,80 milioane lei sunt alocați Facilității UE-Turcia. 

Revenind la întrebarea dumneavoastră, putem spune că este și mult și puțin. Pe de o parte, față de anii anteriori, suma este semnificativ mai mare. Pe de altă parte, dacă este să ne raportăm la semnalele pe care le primim din partea statelor noastre partenere, care ne solicită sprijinul în diverse domenii de dezvoltare, dar și din partea altor instituții publice și a societății civile din România care are nevoie de fonduri pentru a putea transfera propria expertiză altor state, putem spune că bugetul avut la dispoziție este mic.  

Sperăm ca bugetul să crească odată cu intrarea în vigoare a legii privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, care se află, în momentul de față, în analiza legislativului român.

Suplimentarea resurselor bugetare alocate asistenței pentru dezvoltare va avea o relevanță deosebită și din perspectiva impactului pe care ne dorim să îl avem în statele partenere. 

EurActiv: Principalul beneficiar este Republica Moldova. Pe listă se mai află câteva state din Regiunea Extinsă a Mării Negre și state din Africa de Nord și Orientul Mijlociu. Care au fost criteriile de alegere a acestor state? 

Victor Micula: Principalele criterii au fost legate în special de relațiile culturale, politice și economice cu aceste state, precum și de necesitățile lor, având în vedere că traversează un proces de tranziție similar celui parcurs deja de România. În acest context, apreciez că țara noastră poate oferi vasta sa experiență acumulată și lecțiile învățate din perioada transformării democratice a statului și a societății. Până la urmă și în acest domeniu este nevoie ca oferta pe care o poate pune România la dispoziție să se potrivească cu nevoile specifice acestor state.

Bineînțeles, în cazul Republicii Moldova motivele au fost mult mai profunde și mai diverse. Pentru viitor, însă, apreciem că avem nevoie de o revizuire a zonelor de interes și mă refer aici în special la o extindere spre spațiul balcanic și spre state în curs de dezvoltare. Avem în lucru o nouă strategie în acest sens care a fost transmisă reprezentanților societății civile pentru observații și a fost publicată pe site-ul MAE, în cadrul rubricii  "transparență decizională”, pentru ca orice cetățean român care este interesat de domeniu să fie în măsură să contribuie cu idei de îmbunătățire a proiectului de strategie.

EurActiv: În perioada 2007-2016, MAE a alocat 30.000 de euro pentru proiectele vizând dosarele conflictului transnistrean. Puteți să detaliați tema și obiectivele acestor proiecte?

Victor Micula: Este vorba despre finanțarea de proiecte ale unor organizații internaționale, precum Consiliul Europei sau Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Într-adevăr, proiectul din 2016 a fost de 30.000 euro, însă acesta este o continuare a unor proiecte finanțate anterior în sumă totală de aprox. 250.000 euro.

Principalul obiectiv este cel de a facilita contactele între factorii de decizie de la Chișinău și Tiraspol pe diverse teme de interes reciproc, ca de exemplu, aplicarea Acordului de Liber Schimb cu UE. Această temă este de foarte mare interes pentru entitățile private de pe celălalt mal al Nistrului.   

EurActiv: Cum sunt monitorizate proiectele finanțate?

Victor Micula: Principalul mijloc de monitorizare sunt misiunile diplomatice ale României, care se află în toate statele partenere ale României pe componenta de cooperare pentru dezvoltare. În anumite cazuri, procesul de monitorizare poate fi suplimentat cu vizite ale personalului MAE sau chiar ale unor experți independenți, ca de exemplu, în cazul proiectelor de infrastructură.

EurActiv: Au existat și cazuri când autoritățile române nu au fost mulțumite de modul în care s-au derulat anumite proiecte? 

Victor Micula: Bineînțeles, astfel de situații sunt inerente în cazul proiectelor care au loc de regulă în state cu sisteme instituționale fragile sau care nu au capacități de implementare suficient de dezvoltate. Unele proiecte s-au derulat mai greu, cu achiziții întârziate, necesitând o monitorizare foarte atentă a MAE. Important este că, odată finalizate, aceste proiecte au un efect pozitiv în viața cotidiană a locuitorilor din zonele în care România acordă asistență pentru dezvoltare. Dacă veți vizita site-ul http://www.roaid.ro/ veți putea găsi câteva exemple concrete ale dificultăților întâmpinate în derularea unor proiecte. 

EurActiv: Care sunt proiectele cu cel mai mare impact?

Victor Micula: Cel mai mare impact îl au proiectele mari de infrastructură, finanțate de România sau de alte instituții internaționale și care beneficiază de asistență tehnică și expertiză românească. Ca exemplu, menționez proiectul de refacere a grădinițelor în R. Moldova (un proiect de 23 milioane de euro), precum și un proiect de modernizare a unui laborator de analiză sanitar-veterinar tot în R. Moldova. Acesta din urmă a constat atât în achiziții de echipamente, cât și în transfer de expertiză românească deosebit de apreciată, fiind un proiect important pentru exporturile R. Moldova către UE.

EurActiv: Ce aduce nou Legea privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară, adoptată de Guvern în luna iulie a acestui an?

Victor Micula: Legea privind cooperarea internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară este foarte importantă pentru crearea unui nou cadru juridic și instituțional eficient pentru a putea îmbunătăți coordonarea instituțiilor românești care oferă asistență pentru dezvoltare, a crește capacitatea de monitorizare a manierei în care sunt folosite de către beneficiari resursele puse la dispoziție de guvernul român, a spori impactul proiectelor românești și implicit a vizibilității internaționale a țării noastre, precum și racordarea economiei românești la programele de asistență pentru dezvoltare.

Potrivit proiectului de lege, se va înființa o Agenție de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare care va contribui la atingerea acestor obiective.Proiectul de lege stabilește reguli și norme specifice de planificare, finanțare, monitorizare și de raportare și va crește transparența și comunicarea activităților derulate de instituțiile publice în acest domeniu.

Totodată, se va urmări creșterea eficienței administrării fondurilor destinate cooperării pentru dezvoltare și promovării pe plan extern a activităților României în domeniu, a sectorului privat românesc și a societății civile.