"Dacă ne uităm la toți factorii de risc pentru sănătați legați de dietă, ei depășesc toți ceilalți factori de risc luați la un loc", spune Lawrence Haddad, unul dintre autorii studiului și cercetător la Research International Policy Research Institute. Sexul neprotejat, alcoolul, drogurile și consumul de tutun reprezintă alți factori de risc. 

Raportul realizat de Global Panel on Agriculture and Food Systems Nutrition, un grup independent de experți în domeniul alimentației și sănătății, ne dă și vești bune. Există mai puțini oameni care suferă de foame în lume: unul din 10, comparativ cu unul din cinci în 1990. Și numărul de copii ce suferă de malnutriție cronică a scăzut de la 39,6% la 23,8%. Asta înseamnă că sunt mai puțini oameni care suferă și mor din cauza lipsei de alimente.

Acest lucru a fost posibil datorită unor proiecte privind combaterea foametei, precum și reducerii la nivel global a sărăciei, o mai bună educație și îmbunătățirea asistenței medicale. Pe măsură ce țările mai sărace s-au dezvoltat în ultimele decenii, s-au ameliorat și multe aspecte ale vieții în aceste țări, spune Haddad. "Mai mulți copii merg la școală, există apă mai curată și salubritate", mai spune el.

Dar venituri mai mari nu înseamnă implicit și o dietă mai bună. Este adevărat că oamenii mănâncă mai multe alimente sănătoase - fructe, lapte, fructe de mare etc. - atunci când câștigă mai mulți bani.

Pe de altă parte însă, odată cu creșterea veniturilor crește și consumul de alimente nesănătoase - alimente procesate și băuturi care conțin zahăr, se arată în raport. Mai mult, vânzarea de alimente procesate înregistrează o rată mai rapidă de creștere în țările în curs de dezvoltare, constată raportul.

"Venitul (mai mare) este un fel de sabie cu două tăișuri. Ne permite să cumpărăm lucruri sănătoase dar și chestii nesănătoase",

avertizează Lawrence Haddad, citat de npr.org.

Rezultatul: asistăm la o creștere rapidă a numărului de persoane obeze și supraponderale. Dacă tendințele actuale vor continua, vom avea 3,28 de miliarde de persoane supraponderale și obeze până în 2030 (față de 1,33 miliarde în 2005), marea majoritate a acestora în țările cu venituri mici și medii. De exemplu, se estimează că în China numărul adultilor supraponderali și obezi va depăși 50% în 2030.

Ceea ce urmează este o creștere a problemelor de sănătate provocate de regimul alimentar. Astfel, în Nigeria, se estimează că numărul adulților cu diabet zaharat se va dubla între 2011 și 2030, de la 3,1milioane la 6,1 milioane. Țări precum Nigeria se confruntă în același timp cu foamete, malnutriție, boli infecțioase, precum și boli provocate de alimentație, tratamentul fiind unul costisitor.

Raportul estimează că bolile legate de regimul alimentar vor provoca o pierdere anuală de 10% din PIB-ul global. "Dieta noastră nu ne omoară, dar ne îmbolnăvește", este concluzia lui Haddad.

O dietă nepotrivită poate declanșa diabetul de tip 2, boli coronariene, cancer, hipertensiune arterială, anemie și o serie întreagă de alte probleme de sănătate.

În Africa Subsahariană, creșterea ratei obezității la bărbați este mai mare decât cea a ratei subnutriției, iar în Nigeria și Etiopia cazurile de diabet sunt în creștere. Acestea nu sunt vești proaste doar pentru sănătate, ci și pentru economie.

Estimările pentru Africa și Asia arată că impactul subnutriției asupra PIB-ului este de 11% anual, adică mai mult decât încetinirea creșterii economice anuale cauzate de criza financiară globală în perioada 2008-2010.

Situația nu se întâlnește doar în Africa -- rata obezității și bolile ce au legătură cu alimentația, precum diabetul, sunt în creștere în întreaga lume, dar creșterea este mai rapidă în țările cu PIB scăzut, arată raportul. 

Studiul mai arată că unul dintre motivele creșterii consumului de alimente nesănătoare este creșterea prețurilor la alimente sănătoase. Peste tot în lume, prețurile la fructe și legume sunt în creștere, în timp ce alimentele nesănătoase devin mai ieftine.

Aceste schimbări au loc chiar și în colțuri îndepărtate și sărace ale globului, afirmă Jessica Fanzo, expert în nutriție la Universitatea Johns Hopkins. Într-o recentă călătorie în Kenya, Fanzo a fost în Gotu, o regiune din nord-estul țării, unde resursele de hrană si apă sunt limitate. Comunitățile locale, formate în mare parte din păstori, se bazează pe produsele alimentare aduse pe drumuri proaste din Isiolo, un oraș din apropiere. Leguminoase, fructele și legumele sunt greu de găsit, spune Fanzo. În schimb, "se poate găsi suc acolo”.

Globalizarea a schimbat obiceiurile alimentare în cele mai multe țări, potrivit raportului, permițând mai multor multinaționale care vând alimente procesate să intre pe piețele țărilor în curs de dezvoltare. Un rol important este jucat și de urbanizarea accelerată, tot mai mulți fermieri renunțând la agricultură pentru a se muta la oraș.

Pe de altă parte, oamenii care se mută în orașe sunt din ce în ce mai înclinați să consume alimente procesate, deoarece nu au timp și vor să economisească bani.

Adulții români nu sunt obezi, copii - da

Studiile la nivelul UE arată că România stă bine în ceea ce privește capitolul obezitate la adulți. Astfel, potrivit ultimului raport Eurostat publicat în octombrie, 15,9% dintre adulții din Uniunea Europeană sunt obezi. Cei mai mulți sunt în Malta, Letonia și Ungaria, în timp ce România are cele mai puține persoane obeze - 9,4%.

În schimb, la obezitate infantilă România ocupă locul doi în Europa.

Mâncarea de tip junk food - dăunătoare pentru creierul copiilor?

Alimentele grase și nesănătoase sunt deosebit de populare printre copii și adolescenți, reprezentând adesea cea mai ieftină și mai convenabilă opțiune. Din păcate, mâncarea de tip junk food poate afecta creierul copiilor, atunci când este consumată pe o perioadă de timp îndelungată. Consumul ridicat de alimente grase în timpul adolescenței poate afecta funcțiile cognitive la vârsta adultă, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la ETH Zurich și Universitatea din Zurich și publicat în revista medicală "Molecular Psychiatry". 

Oamenii de știință au ajuns la această concluzie îngrijorătoare după ce au comparat impactul alimentației asupra creierului șoarecilor tineri și șoarecilor adulți, creierul acestor rozătoare prezentând multe similarități cu cel uman.

După doar patru săptămâni, cercetătorii au detectat primele semne de afectare a funcțiilor cognitive la șoarecii tineri hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi. Aceste probleme au apărut chiar înainte ca rozătoarele să ia în greutate.

Cortexul prefrontal este, cu precădere, vulnerabil, deoarece are nevoie de mai mult să se maturizeze față de alte structuri ale creierului. Cortexul prefrontal este responsabil pentru funcțiile executive ale creierului uman: memorie, planificare, atenție, controlul impulsurilor și comportamentul social. Dacă nu funcționează corect, poate duce la deficiențe cognitive și schimbări de personalitate.

Cercetătorii nu au identificat aceste modificări și în cazul șoarecilor maturi, care au fost hrăniți timp îndelungat cu o dietă bogată în grăsimi. Ei nu exclude însă ca o astfel de dietă să fie dăunătoare și pentru creierul șoarecilor adulți, a declarat Urs Meyer, profesor la Universitatea din Zurich, citat de weforum.org.

Soluții pentru o alimentație sănătoasă

Autorii raportului oferă și soluții concrete pentru a-i ajuta pe oameni să cumpere hrană sănătoasă. Astfel, ei spun că autoritățile ar trebui să investească mai mulți bani în cercetarea și dezvoltarea leguminoaselor, fructelor și legumelor, în loc să aloce fonduri pentru cultivarea de orez, grâu și porumb.

Mai multe fonduri și subvenții pentru aceste culturi ar ajuta la reducerea prețurilor și i-ar încuraja pe oameni să mănânce mai multe alimente sanatoase, susțin ei. 

Totodată, ei precizează că, pentru a ameliora chestiunea, comunitatea internațională ar trebui să depună eforturi asemănătoare cu cele pentru combaterea SIDA și a fumatului.