Un sondaj reprezentativ la nivel national, realizat de Universitatea Yale, la puțin timp după alegerile din SUA, arată cum se poziționează votanții înregistrați față de fenomenul încălzirii globale și energiile nepoluante. 

În ceea ce privește Acordul international de limitare a schimbărilor climatice, șapte din zece votanți înregistrați (69%) consideră că SUA ar trebuie să participe la acest acord și doar 13% spun că nu. Majoritatea democraților (86%), independenții (61%) și republicanii (51%) au spus să SUA trebuie să participe la acord, doar republicanii conservatori fiind mai divizați în acest sens: 40% pentru participare și 34% împotrivă.

Două treimi (66%) sunt de părere că SUA ar trebui să reducă emisiile de gaze de cu efect de seră, indiferent ce fac alte țări.

Majoritatea votanților înregistrați doresc ca președintele ales Donald Trump (62%) și Congresul (63%) să facă mai mult pentru a combate încălzirea globală. 78% sprijină taxarea poluării, în timp ce doar unul din zece se opune. 

Alegătorii înregistrați susțin, de asemenea, reducerea emisiilor de carbon și a dependenței de combustibilii fosili și promovarea energiei curate. Cei mai mari susținători sunt democrații, dar măsurile sunt sprijinite și de majoritatea independenților și republicanilor.

Cum se poziționează Trump?

În decembrie 2015, oficiali din 197 de țări s-au întâlnit la Paris, în cadrul Conferinței ONU pentru Schimbări Climatice (COP21) și au negociat un acord global privind limitarea încălzirii globale. De Ziua Pământului, pe 22 aprilie 2016, SUA și alte 174 de state au semnat acordul, urmare curând de restul.

Totuși, în timpul campaniei electorale, Donald Trump a spus de mai multe ori că va anula participarea Statelor Unite la acest acord. Mai mult, Trump a susținut că va revigora industriile minieră, petrolieră și a șisturilor bituminoase pentru a crea locuri de muncă în regiunile puternic afectate de schimbările din sectorul energetic, abandonând astfel planul președintelui Barack Obama de a scădea emisiile de gaze cu efect de seră cu 26-28% sub nivelurile din 2005 până în 2025.

Cunoscut pentru declarațiile sale scandaloase, președintele ales a negat existența încălzirii globale, spunând este "o farsă", "o păcăleală chinezească". "Conceptul de încălzire globală a fost creat de și pentru chinezi, cu scopul de a face industria americană non-competitivă", a fost una dintre afirnațiile din campania electorală.

După ce a fost ales, el a dat semnale mixte în privința încălzirii globale.

Într-o discuție cu jurnaliști de la The New York Times, Trump a admis că "există o legătură" între oameni și schimbarea climatică, iar în privința Acordului de la Paris a precizat că rămâne "open mind” pe acest subiect.

Pe de altă parte, Bob Walker, unul dintre consilierii săi, a declarat pentru The Guardian că NASA ar trebui să se axeze pe explorarea spațiului și să nu se mai ocupe de cercetări privind clima.

Publicația britanică a citat mai mulți specialiști care au criticat poziția lui Walker, Kevin Trenberth, de la National Center for Atmospheric Research, precizând că excluderea NASA din cercetările în domeniul climatic ar reprezenta "un eșec major, dacă nu devastator".  

The Washington Post dezvăluia, săptămâna trecută, că echipa de tranziție a președintelui ales a cerut Departamentului Energiei numele angajaților care se ocupă de problema încălzirii globale. Solicitarea a produs îngrijorare, un lider sindical, Jeff Eagan, precizând că a primit o mulțime de telefoane, email-uri ș sms-uri. Oamenii de știință și specialiștii Departamentului de Energie știu că încălzirea globală este reală. Ceea ce nu știu e ce le-ar putea face Trump oamenilor a căror activitate este în concordanță cu știința și cu Administrația Obama, cea care a recunoscut faptul că încălzirea globală reprezintă "o amenințare urgentă și reală”.

Burnham-Snyder, purtător de cuvânt al Departamentului, a dat asigurări că nu va fi furnizat niciun nume echipei de tranziție. Poate că echipa lui Trump nu va face nimic, dar solicitarea sa a creat un anumit climat de nesiguranță printre angajații Departamentului Energiei. The Washington Post a solicitat un punct de vedere cu privire la acest subiect de la echipa de tranziție, dar aceasta nu a dat niciun răspuns.

Înainte de instalarea lui Trump la Casa Albă, pe 20 ianuarie 2017, specialiștii au demarat o activitate febrilă de copiere a datelor guvernamentale privind încălzirea globală pe servere independente, de teamă că ani de cercetări asidue ar putea dispărea sub administrația ostilă a lui Trump. "Ceva ce înainte mi se părea oarecum paranoic, dintr-o dată pare destul de realist”, a declarat Nick Santos, cercetător la Universitatea din California, citat de The Washington Post.

Alte motive de îngrijorare: 

• Printre membrii echipei de tranziție care se ocupă de Agenția de Protecție a Mediului (EPA) se numără unii dintre cei mai cunoscuți contestatari ai schimbărilor climatice.
• Rick Perry, nominalizat de Trump pentru funcția de secretar al Energiei, a scris într-un volum publicat în 2010 că "ne-am confruntat cu o tendință de răcire" (în realitate, 2016 este al treilea an consecutiv în care s-a înregistrat un record în privința creșterii temperaturii la nivel global). În perioada în care a fost guvernator de Texas, Perry a eliminat toate referirile la schimbări climatice dintr-un raport asupra creșterii nivelului mării.
• Congresmanul republican Ryan Zinke, propus pentru a preluat conducerea Departamentului de Interne, susține că schimbările climatice nu sunt dovedite științific și are un record negativ în Congres, votând de cele mai multe ori în favoarea industriei de combustibili fosili.
• Rex Tillerson, alegerea lui Trump pentru postul de secretar de stat, este un reprezentant direct al acestor interese, în calitate de director executiv al ExxonMobil.
• Scott Pruitt, procuror general în Oklahoma și alegerea președintelui ales pentru conducerea agenției EPA. În campanie, Pruitt a primit fonduri substanțiale de la companii din industria de petrol și gaze și s-a declarat împotriva agendei EPA promovată în perioada Administrației Obama.

Pregătiri pentru ce e mai rău

Michael E. Mann, profesor universitar și director al Earth System Science Center din cadrul Universității de Stat din Pennsylvania scrie, într-un articol de opinie publicat în The Washington Post, că specialiștii se tem că patru, posibil opt ani, de negare a fenomenului și de amânare a luării unor măsuri vor avea efecte vizibile asupra SUA, precum creșterea nivelului mării, inundații masive, ploi torențiale și veri cu secetă și călduri devastatoare în întreaga țară.

Oamenii de știință se mai tem atacuri de tip McCarthy asupra muncii și integrității lor.

"Este ușor să ne imaginăm, pentru că le-am văzut înainte pe toate. Știm că am putea fi târâți în Congres unde să fim supuși unor interogatorii ostile din partea constestatarilor schimbărilor climatice. Știm că am putea fi defăimați în public de către politicieni”, scrie Mann, amintind că s-au mai confruntat cu o astfel de situația ultima dată când republicanii au condus Casa Albă. (Pe larg în The Washington Post)

Declarațiile lui Trump și ale apropiaților săi sunt criticate și de Christine Todd Withman, care a condus EPA între 2001 și 2003, sub Administrația George W. Bush. "Este foarte dăunător pentru că subminează încrederea publicului în oamenii de știință și în guvenanți. Când începi să subminezi încrederea publicului, asta poate avea consecințe nefaste pe termen lung”, a declarat Whitman, citată de Time.   

Ultimele știri privind încălzirea globală (Sursa: Agerpres):            

• Calota glaciară din estul Antarcticii ar putea fi mai vulnerabilă decât se credea până în prezent, din cauza vântului cald care afectează plăcile de gheață care o înconjoară, informează AFP citând rezultatele unui studiu apărut pe 12 decembrie.
• Cofondatorul Microsoft, Bill Gates, împreună cu alți investitori, a lansat, săptămâna trecută, un fond de 1 miliard de dolari destinat găsirii și dezvoltării de soluții tehnologice nepoluante la problema energetică, cu obiectivul stopării încălzirii globale, la un an după Acordul de la Paris, conform Reuters.
• Agricultura - în special culturile de orez - alături de industria creșterii animalelor contribuie cu aproape două treimi la emisiile de metan provocate de influența omului, iar concentrațiile globale ale acestui gaz cu un puternic efect de seră înregistrează o creștere rapidă atingând un nivel nemaiîntâlnit în atmosferă în ultimele două decenii, potrivit unui mesaj publicat de o echipă internațională de oameni de știință în jurnalul Environmental Research Letters.
• Ursul polar (Ursus maritimus) este una dintre speciile care suferă deja efectele topirii accelerate a gheții marine în regiunea arctică și, potrivit unui studiu publicat recent în revista Biology Letters, această specie emblematică are un viitor foarte incert. Populația de urși polari riscă să scadă cu o treime într-un interval cuprins între 35 și 41 de ani, adică pe parcursul a trei generații, spre mijlocul acestui secol, potrivit El Mundo și Reuters.
• Anumite evenimente climatice extreme de anul trecut, precum valurile de căldură din Europa, Asia și Australia, incendiile din Alaska sau inundațiile din Florida, au fost accentuate de încălzirea climatică, potrivit unui studiu internațional dat publicității pe 16 decembrie și citat de AFP.