Ponderea femeilor care dețineau locuri în parlamentele naționale din UE a crescut de la 21% în 2004 la 33% în 2020, iar cel mai scăzut procent de femei în Parlament se înregistra anul trecut în Ungaria, Malta, România și Cehia.

Datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) arată că, deși ponderea locurilor deținute de femei în parlamentele naționale din UE variază considerabil în rândul statelor membre ale blocului comunitar, nicio țară din UE nu are mai multe femei decât bărbați în Parlament, relatează Agerpres.

În 2020, cea mai ridicată pondere de femei membre în parlamentele naționale s-a înregistrat în Suedia (aproape 50%), Finlanda (46%), Belgia (43%) și Spania (42%), iar cea mai scăzută în Ungaria și Malta (ambele cu 13%), România și Cehia (ambele cu 20%).

De asemenea, în ultimii ani a crescut ponderea femeilor membre ale Guvernului (miniștri și secretari de stat), de la 20% în 2004 la 33% în 2020.

În 2020, cea mai ridicată pondere de femei membre în guvernele lor s-a înregistrat în Finlanda (55%), Austria (53%), Suedia (52%), Franța (51%) și Belgia (50%), iar cea mai scăzută în Malta (8%), Grecia (11%), Estonia (13%) și România (17%).

Săptămâna trecută, Guvernul a numit 36 de noi prefecți și 75 de subprefecți. Analizând lista cu numiri, observăm că dintre cei 36 de prefecți doar patru sunt femei. În schimb, au fost numite femei într-o proporție mult mai mare (una din trei numiri) în funcția de subprefect, adică în zona eșalonului doi, scrie HotNews.ro.