De Ziua Internațională a Albinei, pe 20 mai, reprezentanții ministerelor Agriculturii din țările membre UE se reunesc la Bruxelles, în Comitetul Permanent pentru Plante, Animale, Alimente și Furaje (SCOPAFF) al Comisiei Europene - Departamentul Fitofarmaceutice, pentru a se pronunța, printre altele,  asupra adoptării Ghidului de evaluare a riscurilor folosirii pesticidelor asupra polenizatorilor (Ghidul Albinei).

WWF România face apel la cetățenii români să încurajeze această decizie prin semnarea petiției europene creată cu această ocazie, susținută în țară de ROMAPIS - Federația Asociațiilor Apicole din România.

Ghidul propune o metodologie standard de evaluare a expunerii la toate pesticidele, și a efectelor acestora asupra albinelor domestice, bondarilor și albinelor solitare (sălbatice). Metodologia ar urma să devină obligatorie la nivelul întregii Uniuni și va trebui implementată înainte de a se mai permite utilizarea oricărei astfel de substanțe chimice în agricultură.

”WWF România solicită reprezentanților României să susțină adoptarea integrală a acestui ghid”, se arată într-un comunicat de presă.

Ghidul Albinei a fost elaborat de Agenția Europeană pentru Siguranță Alimentară (European Food Safety Agency/EFSA), instituția de cercetare a Uniunii Europene în domeniul agro-alimentar, și publicat în 2013. Tot în anul 2013, EFSA a publicat o primă cercetare majoră asupra riscurilor neonicotineidelor (trei dintre cele mai răspândite - clothianidin, imidacloprid and thiamethoxam) în baza căreia UE le-a interzis temporar, din culturile agricole atractive pentru albine (rapiță, floarea-soarelui și porumb). EFSA a continuat cercetarea, aplicând metodologia din Ghidul Albinei, și a revenit în anul 2018 cu noi rezultate, care confirmă riscul asupra sănătății albinelor domestice și sălbatice la toate tipurile de utilizare a substanțelor, în mediul deschis.

Gradul de risc a fost descris ca variabil, ”în funcție de factori precum specia de albină, tipul de folosire a substanței, și tipul de expunere la aceasta (reziduuri în polen și nectar, contaminarea mediului cu insecticid în timpul semănării semințelor tratate, și contaminarea apei). Însă, în ansamblu, concluziile confirmă că neonicotinoidele reprezintă un risc pentru albine”.

În vara anului trecut, UE a impus o interdicție totală la folosirea acestor substanțe.

România a solicitat an de an derogări pentru continuarea folosirii lor și, în contextul înăspririi interdicțiilor și deci al dificultății crescânde în a obține aceste derogări din partea Comisiei Europene, a comandat anul trecut o cercetare condusă de Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisești", conform unei metodologii proprii.

Potrivit WWF România, polenizatorii produc beneficii de 235-577 miliarde dolari/an în recolte agricole, dar sunt în declin consolidat la nivel global. La nivel global, 90% dintre plantele sălbatice cu flori depind de polenizarea pe care o realizează toți aceștia, iar peste trei sferturi din producția globală de alimente dintre cele mai consumate depinde, pentru volum și/sau calitate, de ”serviciul” de polenizare. În 2017, populațiile erau în scădere la 37% din speciile de albine și la 31% din fluturi.

Polenizatorii sunt o clasă de animale diverse din care fac parte peste 20.000 de specii de albine, alte tipuri de insecte - fluturii și bondarii, și vertebrate - păsări și lilieci. 

În ceea ce privește albinele, prima evaluare asupra situației lor la nivelul Europei, realizată de către IUCN (forul științific de primă referință care ține evidența biodiversității la nivel mondial) și publicată în 2015 a arătat că 9,2% din speciile de albine sălbatice erau amenințate cu dispariția, procentul fiind estimat să crească rapid cu 5.2%. Raportul mai arăta că aproape 8% din specii au populațiile în scădere și numai 12% aveau populații stabile. Aceste evoluții negative au fost reconfirmate până în prezent de diverse alte studii științifice cu amploare geografică și a temei care variază, dar mai cu seamă de studiile IPBES din anii 2017 și 2019. În 2017, populațiile erau în scădere la 37% din speciile de albine și la 31% din fluturi, iar în 2019 trendul negativ a fost catalogat drept ”consolidat” la nivel global.

Toate aceste studii de referință pentru comunitatea științifică identifică drept cauză principală a acestui fenomen intensificarea agriculturii, cu folosirea substanțelor chimice (insecticide, erbicide, fertilizanți chimici) și sacrificarea habitatelor naturale (ex. pajiștile) de care depind polenizatorii pentru hrănire și reproducere. Alte cauze sunt schimbările climatice, care amplifică degradarea habitatelor naturale, și bolile.

Conform datelor Comisiei Europene, UE este pe locul doi în lume la producția de miere, iar România este pe locul întâi între țările Uniunii și pe locul cinci între țările exportatoare în afara Uniunii. Cu toate acestea, UE nu acoperă decât 60% din cererea de miere din Europa, fiind nevoită să importe (mai ales din China). 

Cum pot influența românii decizia privind Ghidul Albinei

Cetățenii pot ajuta la influențarea deciziei asupra adoptării Ghidului Albinei semnând petiția europeană https://actions.sumofus.org/a/save-the-bees-stop-approving-bee-harming-pesticides. Cele peste 3.000 de semnături colectate până acum din România au fost oficial înmânate oficial Ministrului Agriculturii de către ROMAPIS, în data de 7 mai, la București.

Acțiunea s-a desfășurat ca parte dintr-o serie de evenimente similare care au avut loc și în alte capitale europene, precum Berlin, Dublin, Haga, Londra, Paris, Riga, Roma și Sofia, la inițiativa apicultorilor, care sunt direct afectați de declinul polenizatorilor cauzat de modul în care se înțelege și se practică agricultura.