Ce au în comun "Balena albastră" și "Mami, sunt într-un sac, sună la poliție"
Deficiența prevenției, neglijarea sentimentelor adolescenților în mediul școlar și familial, iată adevărata Balenă albastră și "sacul" în care se simt închiși copiii.
Fapte
- potrivit medicului Gabriel Diaconu (în cele de mai jos, linkurile și sublinierile aparțin autorului). Textul integral poate fi citit aici
1. .De ”Balena Albastră” am discutat pe larg cu coordonatorul Safenet Bulgaria, Georgi Apostolov, într-o corespondență alertă, în timp ce vedeam cum ”sare” roata informațională pe canalele din România. Bulgaria s-a confruntat, luna trecută, cu același potențial de contagiune socială a acestei povești, care - ca orice poveste - are o sămânță de adevăr dar altfel este, în lungul și latul ei, falsă.
2. Am găsit, pe Snopes (un website de verificare a veridicității unor știri), o analiză critică a fenomenului Balena Albastră lansat de ancheta, din vara lui 2015, de Novaya Gazeta. Snopes citează website-ul lenta.ru care a luat, la scurt timp după publicarea articolul, legătura cu More Kitov, ”creatorul” comunității de ”balene albastre”. Kitov nu doar că neagă că intenționa să împingă tinerii la suicid dar că, mai mult, Blue Whale (#bluewhale) a fost o inițiativă care să-i...ajute să n-o facă: ”Filip Lis/ Fox (Budeykin), care era administratorul grupului F57,
dorea doar să crească numărul de followers pe pagina lui, pentru că voia să facă bani din publicitate.
Lis a lansat mitul ”sectei” (n.m. vezi articolul meu din Mothers and
The City, de ieri) și a folosit moartea Rinei Palenkova să-și promoveze
ideea. [...] "Scopul era să-i descurajez, nu să se sinucidă."
- Problema nu e Internetul. Problema nu e că există grupuri unde se discută de suicid și cum s-o faci.
- Problema e că nu avem o strategie de prevenție eficientă a depresiei, și sinuciderii, la adolescenți.
- Problema e că presa românească e leneșă, și prezintă doar o parte a problemei, de obicei cea senzaționalistă, pentru că trebuie să facă ”trafic” și să ”vândă”. Ori senzaționalul vinde.
- Problema e că regulatorul român nu a avut, deocamdată, nici o reacție.
- Problema e că adolescenții, în România, au acces ne-restricționat, nesupravegheați, la conținut online care poate merge de la pornografie, până la tot ceea ce înseamnă creepy, fie că e bluewhale, fie că e deep-web și illuminati, fie că e ”red-rooms” și alte povești urbane care sunt, aproape invariabil, invenții.
Caz mai vechi - elocvent pentru lipsa de strategie, de reacție, de preocupare la modul real a autorităților
Cazul rămâne emblematic pentru lipsa oricărui suport psihologic pentru adolescenții care sunt debusolați și care nu
găsesc spijin prihologic nici în mediul școlar, nici înțelegere a
complexității vârstei lor la cei de acasă. În 2015, 4.200 de copii au dispărut de acasă în ultimul an; cele mai multe dispariții - la adolescenți, potrivit datelor Salvați copiii.
Îngrijorări și preocupări în Parlamentului European
În Europa, problemele disparițiilor sunt legate și de fenomenul exteemist. Îngrijorările în această privință au atins cote maxime la nivel european după ce a fost constatată tendința ca tinerii/adolescenții dezamagiți de mediul școlar și/sau familial să fie tentați să adere la mișcări radicale și/sau teroriste (raportul eurodeputatei franceze Rachida Dati).
Într-o rezoluție non-legislativă (fără efecte juridice) din
2009, Parlamentul European arăta importanța creării unui climat
favorabil pentru adolescenți pornind de la mediul școlar:
(Rezoluția Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la sănătatea mintală, punctul 25)"Parlamentul European invită statele membre să ofere sprijin cadrelor didactice pentru a crea un climat sănătos și să instituie infrastructura necesară relațiilor între școli, părinți, furnizori de servicii medicale și comunitate pentru a ameliora integrarea socială a tinerilor"
Una dintre cauzele disparițiilor - neglijarea nevoilor afective ale copiilor
Complexitatea motivelor care îi împing pe adolescenți la gesturi extreme poate fi stabilită doar de la caz la caz și nu are cum să fie abordată în cadrul unui articol simplist, care își propune doar să semnaleze lipsa unei strategii, la nivel național, de prevenție.
Adolescentul dispărut joi, 26 noiembrie 2015, la Constanța a fost găsit în ziua
următoare, la orele serii. Acesta nu părea să fi fost victima nici unei
agresiuni, ci, mai degrabă, se confirmă ipoteza plecării de acasă. Fuga
de acasă este frecventă la adolescenți, după cum arată și statisticile.
Potrivit organizației Salvați copiii, studiile efectuate la nivelul Poliției Române au evidențiat drept cauze ale disparițiilor și fugii de acasă a copiilor:
- neglijarea nevoilor afective ale copiilor și lipsa de comunicare între părinți și copii; conflictele din familie;
- neglijența părinților/aparținătorilor legali în ceea ce ține de protectia copilului, care permit copilului să fie pus în condiții riscante în raport cu capacitatea acestuia de apărare;
- intenția unor adolescente (în general cu vârste cuprinse între 14-18 ani) de a se stabili la domiciliul unor prieteni (concubini) neagreați de familie;
- tulburări de comportament datorate unor factori multipli, care se traduc în tendința de vagabondaj;
- intenția de a câștiga bani, din cauza situației materiale precare din familie;
- influența anturajului.
Gesturile lor, unele de frondă, pot deveni extreme, fapt care a determinat Parlamentul European să adopte un raport cu privire la măsuri urgente de prevenire cu privire la tendința de radicalizare a tinerilor și de aderare a acestora la rețele de infracționalitate sau teroriste, metoda principală de racolare fiind prin intermediul internetului. Potrivit documentului, peste 5,000 de cetățeni europeni, în special tineri, au plecat în ultimii ani în Siria sau Irak."Dreptul copilului la o familie nu se rezumă doar la a avea părinți și o casă. Copiii au nevoie de atenție, iubire și comunicare. Neglijarea copiilor de către părinți, nealocarea unui timp zilnic pentru a vorbi cu copiii, constrângerile pe care copiii le simt din partea părinților în ceea ce privește performanța școlară sunt factori care pot duce la plecarea voluntară a minorilor de acasă." - organizația Salvați copiii
Background
Cum se face în România prevenția în cazul adolescenților tentați să facă gesturi disperate?
Cazul adolescentului de 13 ani de la Constanța: "Mami, sunt într-un sac. Sună la poliție".
Un copil de 13 ani a plecat joi, 26 noiembrie, în jurul orei 19.30, de acasă, spunând că merge până la magazin să cumpere ceva. În jurul orei 1.00 noaptea acesta îi trimitea mamei un mesaj 'Mami, sunt într-un sac, sună la Poliție! nspectoratul Județean de Poliție Constanța l-a dat în căutare, iar anunțul și fotografia copilului au circulat pe Facebook, în ideea că orice informație putea fi utilă. Polițiștii au rugat cetățenii să sune de urgență la poliție, dacă au informații despre băiat. După 24 de ore, tatăl unui coleg de clasă a sunat la 112 indicând unde se află copilul căutat. Acesta a fost găsit în oraș: afectat emoțional, nu avea semne ale vreunei agresiuni, potrivit presei locale.Publicația locală "Observator de Constanța" relata, potrivit unor surse, că, inițial, Robert a susținut varianta cu răpirea, dar când i s-a explicat ce presupune afirmația sa a recunoscut că a fugit deoarece l-au certat părintii, ba chiar l-au amenințat cu școala de corecție. După audieri, care s-au derulat în prezența unui psiholog și a reprezentanților de la Protecția Copilului, băiatul a spus că și-a petrecut noaptea acasă la un coleg. '
Reacția autorităților din România
*** Acțiune de informare a primarului Gabriela Firea și ministrului de interne, Carmen Dan la o școală din București.
Ministrul de Interne, Carmen Dan, a anunțat duminică efectuarea unor acțiuni de prevenire și de informare în ceea ce privește jocul virtual "Balena Albastră" în școlile din Capitală.
+++
Senatorul liberal Cristian Chirteș a declarat sâmbătă, într-o conferință de presă la Târgu Mureș, că săptămâna viitoare jocul "Balena albastră" va fi supus atenției Comisiei parlamentare de control asupra activității Serviciului Român de Informații.
(sursa: Agerpres)
Opinii: Balena albastră
Fargmente din textul apărut pe blogul Anei-Maria Caia.
Mi-am rugat fetița de 12 ani, Anais, să facă niște investigații în școala ei despre fenomen. A găsit mai mulți copii, în clasele a VI-a și a VII-a, care au pretins că "joacă Balena albastră”. Totuși, atunci când Anais a insistat să vadă în ce comunitate sunt, cu ce persoane interacționează, atunci când a cerut detalii peste detalii despre probe, angajamente, mecanisme, n-a reușit să găsească niciun răspuns sau a obținut răspunsuri copilărești, neplauzibile. Prin urmare, copiii mint să atragă atenția celorlalți.
Balena albastra, pe scurt. Cum s-a întins minciuna și cine profită de pe urma ei
(text Ana-Maria Caia*)
Azi, primărița Gabriela Firea, care patronează o capitală din ce în ce mai murdară și obositoare pentru traiul uman, merge la o școală să le vorbească copiilor despre Balena albastră și pericolele ei. Mulți au sărit în sus că Firea n-are expertiza să o facă, eu zic că are, ca slujbașă zeloasă a Antenei 3, doamna Firea a produs nenumărate balene albastre în viața ei, poate doar nu la fel de mizerabile și periculoase direct pentru cei mici, dar cu siguranță toxice pentru cei mari.
Dincolo de asta, de unde vine balena asta albastră și ce ne poate face ea?
Povestea pe scurt
- E o poveste apărută în inițial în Novaya Gazeta, una dintre publicațiile relativ respectabile din Rusia, care povestea despre așa-numitele "grupuri ale sinuciderii” de pe VKontakte, o rețea socială rusească. Articolul lega 130 de sinucideri ale adolescenților ruși cu aceste grupuri din social media.
- Presa guvernamentală a preluat subiectul și l-a tăvălit pe la toate televiziunile, creând o uriașă isterie în Rusia. A ajuns să fie expus public și luat la întrebări inițiatorul grupurilor f57 și Balena albastră, care într-adevăr, publicau povești despre sinucidere și exploatau apetitul adolescenților pentru horror. Răspunsul lui Filip "Vulpea” a fost că grupurile au scop comercial (voia să își promoveze muzica și să ajungă faimos).
- Presa opoziției din Rusia a urmărit din alt unghi povestea. Astfel, nu s-a putut lua nicio confirmare oficială de la poliție că 130 de adolescenți s-au sinucis fiind parte din aceste comunități și făcând parte din realitatea lor alternativă. În schimb, Kremlinul ar pregăti un pachet de legi care să restricționeze și mai tare accesul și activitatea rușilor pe rețelele sociale.
- Povestea a fost rostogolită în tot spațiul ex-sovietic, inclusiv în Moldova, într-o preluare exactă și isterică a presei guvernamentale rusești.
- Tabloidele englezești s-au prins că e un gunoi frumos și l-au împachetat premium, pentru un public global.
- Românii s-au pus și ei pe servit publicului povești cu pești din Est, chiar și nume respectabile din presă au publicat sau difuzat lucruri incalificabile.
Care sunt adevărurile din poveste și unde lovește minciuna?
- Grupurile întunecate, unde se discută despre sinucidere și auto-mutilare, există. Sunt mai multe și funcționează pe VKontakte. În România, deși s-a mâncat rahat și la nivel de autorități, nimeni n-a putut să ne dea un link la Facebook pe tema asta. Cum puștii noștri nu știu rusește, greu de crezut că stau pe VKontakte.
- Există povești autentice despre sinucidere care se plimbă pe aceste grupuri. Rina Palenkova, o adolescentă care s-a sinucis pe calea ferată, punând înainte de moarte o poză dramatică pe internet, e tratată ca un idol pe f57. Dar ea nu s-a sinucis din pricina unui grup de internet, așa cum nu există nicio dovadă că altcineva ar fi făcut-o.
- Balena albastră e un grup în care, într-adevăr, membrii se ghidează unii pe alții ca să facă anumite task-uri. Este o comunitate de realitate alternativă. Balena albastră nu este un joc, promovarea ei sub numele de joc este falsă și toxică, din motive evidente pentru copii.
Ce s-a întâmplat la noi și de ce e grav ce face presa
Lipsa uriașă de discernământ și de minimă cultură despre spațiul estic a făcut ca în România povestea să fie expusă greșit și periculos. S-a promovat o minciună, astfel încât copiii, posibilul grup-țintă vulnerabil, au auzit de această poveste și au fost intrigați de ea, începând să își dorească să se refugieze într-un așa fir narativ extraordinar. "Joc pe internet” sună beton.
Mi-am rugat fetița de 12 ani, Anais, să facă niște investigații în școala ei despre fenomen. A găsit mai mulți copii, în clasele a VI-a și a VII-a, care au pretins că "joacă Balena albastră”. Descrierile lor corespundeau în detaliu cu ce se auzise la televizor sau se putea citi în articole iresponsabile.
Totuși, atunci când Anais a insistat să vadă în ce comunitate sunt, cu ce persoane interacționează, atunci când a cerut detalii peste detalii despre probe, angajamente, mecanisme, n-a reușit să găsească niciun răspuns sau a obținut răspunsuri copilărești, neplauzibile. Prin urmare, copiii mint să atragă atenția celorlalți, încurajați de ceea ce li se servește împachetat frumos de către media. Dacă va exista un investitor privat care să le canalizeze curiozitatea, Doamne ferește!
Și da, copiii asta vor să obțină: atenție. Preferabil, de la niște adulți care sunt mai puțin iresponsabili decât ăștia care spun basme despre balena albastră.
* Ana-Maria Caia produce conținut pentru branduri (brandedcont.net), e redactor-șef la Șapte Seri și scrie chestii personale, despre viață și călătorii, pe www.caia.ro.
Comentarii