Cele două femei militează pentru comunitatea yazidită și femeile afectate de violența sexuală a organizației jihadiste ISIS. Ele s-au numărat printre miile de fete și femei yazidite răpite de militanții ISIS și forțate să facă sclavie sexuală.

”Prin acordarea Premiului Saharov Nadiei Murad și Lamiei Aji Bashar am demonstrat că lupta lor nu a fost în zadar și că suntem pregătiți să le ajutăm în lupta lor împotriva greutăților și brutalității acestui așa-numit Stat Islamic la care atât de mulți oameni sunt încă expuși”, a declarat, joi, în plenul Parlamentului European, președintele Martin Schulz.

”Au reușit să fugă, să scape în Europa și să găsească adăpost aici", a adăugat Schulz.

Nadia Murad Basee și Lamiya Aji Bashar sunt din Kocho, unul dintre orașele de lângă Sinjar (în Irak) masacrate de ISIS în vara anului 2014. Ele se numără printre miile de fete și femei yazidite răpite de militanții ISIS și forțate să facă sclavie sexuală.

Nadia Murad promovează și recunoașterea genocidului yazidit.

La 3 august 2014, ISIS a ucis toți bărbații din satul Kocho, din apropierea orașului irakian Sinjar, de unde sunt originare Aji Bashar și Nadia Murad. După masacru, femeile și copiii au fost luați ca sclavi: toate tinerele, printre care s-au numărat și Aji Bashar și Murad și surorile lor, au fost răpite, cumpărate și vândute de mai multe ori și exploatate ca sclave sexuale. 

În noiembrie 2014, Murad a reușit să fugă cu ajutorul unei familii din vecini, care a scos-o pe ascuns din zona controlată de ISIS, permițându-i să ajungă într-o tabără de refugiați din nordul Irakului și, ulterior, în Germania.

Un an mai târziu, în decembrie 2015, Murad a luat cuvântul în cadrul primei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU dedicate traficului de ființe umane, cu un discurs emoționant în care și-a descris experiența.

În septembrie 2016, a devenit prima ambasadoare a bunăvoinței a Biroului ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) pentru demnitatea supraviețuitorilor traficului cu ființe umane, iar de atunci participă la inițiative mondiale și locale de sensibilizare cu privire la situația critică a nenumăratelor victime ale traficului de ființe umane. 

Aji Bashar a încercat să fugă de mai multe ori și a reușit, în cele din urmă, să evadeze cu ajutorul familiei, care a plătit traficanți locali. Pe când încerca să treacă frontiera kurdă, pentru a ajunge pe teritoriul controlat de guvernul irakian, urmărită fiind de militanți ai ISIS, în calea lor a explodat o mină, ucigând două dintre persoanele care o însoțeau și rănind-o grav și pe ea.

În urma accidentului, Aji Bashar și-a pierdut aproape complet vederea. Din fericire, a reușit să scape și a fost în cele din urmă trimisă la tratament în Germania. Acolo și-a regăsit frații care supraviețuiseră.

De când starea de sănătate i s-a îmbunătățit, Aji Bashar se implică activ în campaniile de sensibilizare cu privire la situația dificilă a comunității yazidite și continuă să ajute femeile și copiii care sunt victime ale practicilor de sclavie și ale atrocităților comise de ISIS.

Ceilalți nominalizați la Premiul Saharov au fost jurnalistul turc Can Dündar, fost redactor-șef al principalului ziar al opoziției, Cumhuriyet, și Mustafa Djemilev, care a condus Adunarea locală a tătarilor din Crimeea.