Parlamentarii continuă să adopte măsuri de relaxare fiscală, deși toți analiștii avertizează că deficitul bugetar de anul viitor este în pericol.

Plenul Senatului a adoptat marți o propunere legislativă care elimină impozitul de 16% datorat pentru pensiile mai mari de 1.050 de lei. Mai mult, contribuțiile pentru asigurările sociale de sănătate nu vor mai fi reținute din venitul pensionarului, ci vor fi plătite de la buget.

Măsura va duce la o gaură de 2,2 miliarde de lei din bugetul anului viitor, potrivit Guvernului, care s-a opus acestei inițiative.

Senatul este prima Cameră sesizată în cazul propunerii făcute de Cristiana Anghel (ALDE) și contrasemnată de mai mulți alți parlamentari PSD, ALDE și din fostul grup parlamentar UNPR. Legea a fost adoptată cu 66 de voturi „pentru”, 5 abțineri și 18 „împotrivă”, informează news.ro

Cristiana Anghel a susținut că proiectul este o măsură de ajutorare a bătrânilor, însă de măsură vor beneficia mai degrabă pe cei cu pensii mari, de peste 1.050 de lei, dat fiind că pensile mai mici de acest nivel erau oricum scutite de impozit.

Actul merge acum la Camera Deputaților, pentru votul final și, dacă va fi adoptată, legea intră în vigoare de la 1 ianuarie 2017. 

Guvenul nu a susținut propunerea legislativă, din cauza impactului negativ asupra venitului bugetului de stat consolidat, estimat la 2,2 miliarde de lei pentru anul 2017. 

De altfel, aceasta nu este singura măsură populistă adoptată de politicieni în 2016, an în care vor avea loc alegeri parlamentare. Mai mult, este de așteptat ca până pe 11 decembrie, data scrutinului, Parlamentul să mai adopte diverse măsuri cu caracter mai degrabă electoral.

Analiștii economici au avertizat deja asupra acestui aspect, spunând că este greu de crezut că, în condițiile continuării relaxării fiscale, România să respecte cerința UE de a ține deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2017. 

De cealaltă parte, Guvernul a încercat să frâneze elanul parlamentarilor, atacând la Curtea Constituțională mai multe acte normative care majorau categorii de salarii în sectorul public sau acordau diverse sporuri salariale. 

Indemnizațiile pentru mame

În martie, premierul Dacian Cioloș se împotrivea vehement eliminării plafonului la indemnizațiile acordate mamelor aflate în concediul de creștere a copilului, spunând că Parlamentul nu a indicat și sursele din care pot fi acoperite aceste cheltuieli.

Zilele acestea se duce o adevărată cruciadă împotriva unor părinți care au dobândit indemnizații mult mai mari decât valoarea medie. 

Potrivit Ministerului Muncii, doar 0,17% din totalul celor 142.990 beneficiari de indemnizație, adică 242 persoane, consumă o treime din bugetul alocat, existând chiar cuantumuri care ajung la echivalentul în lei a 35.000 euro. 

De altfel, chiar marți, după un control al ministerului, cea mai mare indemnizație pentru creșterea și îngrijirea copilului, primită de un tătic din Sibiu, a fost suspendată, tocmai din cauza sumei foarte mari. Un patron din Sibiu care are mai multe firme ar fi fost de acord să-i fie suspendată indemnizația până la noi verificări, după ce a încasat 160.000 de lei în luna iulie, potrivit Digi24

Ministerul Muncii vrea acum ca situația să fie dezbătută public, mai ales că pentru plata indemnizației de creștere a copilului s-au cheltuit cu 20 de milioane de lei mai mult decât estimările inițiale, de 70 de milioane de lei.

Noua lege, prin care cuantumul indemnizației lunare pentru creșterea copilului a revenit la 85 la sută din salariu, s-a aplicat de la 1 iulie. După această dată, aproape 143.000 de astfel de dosare au fost depuse. 129.000 de beneficiari sunt femei.