Spre deosebire de studiile făcute de alte țări din regiune, autoritățile din România au colaborat cu cele din Belgia, Germania și Olanda.

Delegația României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în funcție de prezența lor în statele mai sus menționate și în România, precum și de produsele identice care se regăsesc pe rafturile magazinelor din țările vizate: Lidl din Germania și Olanda; Kaufland – Germania; Belgia – Delhaize (proprietarul lanțului Mega Image), a anunțat luni Ministerul Agriculturii. Au fost prelevate 29 de probe (preparate din carne, preparate din lapte, conserve de pește, ciocolată), se arată în comunicatul ministerului.

Echipa este formată din specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și ai Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care s-au deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) și Bruxelles (Belgia).

În urma mai multor analize efectuate de autorități din alte state est-europene, precum Cehia, Slovacia, Ungaria sau Bulgaria, au fost descoperite diferențe între produse comercializate sub aceeași marcă vândută pe piețele din vestul Europei și cele din statele în care a avut loc analiza. În general, aceste studii au fost făcute de specialiștii din țara est-europeană, care au cumpărat produse similare din Germania sau Austria și de la supermarketurile de pe piața locală.

Ministerul Agriculturii din România a avut o altă abordare, însă. În aprilie, ministrul Petre Daea a trimis scrisori omologilor săi din cinci state europene pentru a avea acordul de a preleva probe pe alimente similare cu cele care se comercializează în România.

Întrebat de ce nu merge să cumpere din aceste țări astfel de produse, Daea spunea în aprilie: „Eu nu mă duc să cumpăr din Franța și să compar cu un produs din România și nu dau răspunsuri emoționale și nici exagerate. Aici nu e joacă, nu te duci cu sacoșa în magazin, pentru că nu poți să faci nicio dovadă. Aici nu punem instituțiile statului într-o situație în care nu ai răspunsuri. Nu suntem aventurieri pe aici”.

Totuși, autoritățile din România înființaseră încă din februarie un grup de lucru pentru realizarea studiului comparativ în ceea ce privește produsele alimentare susceptibile de dublu standard. Într-o primă etapă, acest grup a efectuat analize de laborator pentru un număr de 175 de produse alimentare (produse din carne, produse din lapte, conserve de pește, miere albine, legume și fructe), având ca termen de comparație informațiile declarate pe etichetă de către producători/distribuitori.

În iunie, reprezentanții instituțiilor s-au deplasat în Germania, Belgia și Olanda, unde au avut și întâlniri cu oficiali ai ambasadelor din țările mai sus menționate și cu experți/reprezentanți ai autorităților de control din Belgia, care au participat și la prelevarea produselor.

„Produsele recoltate au fost selectate conform competențelor de către reprezentanții ANPC și ANSVSA, ținând cont de ingredientele și declarațiile nutriționale ale acestora și, mai ales, ținând cont ca aceleași produse din țările vizate să aibă același producător cu cele comercializate în România. Din partea oficialilor Belgiei au participat Eric Sonnet (Director Directia A - Direcția Generală Inspectoratul Economic), Christiaan De Schacht (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic) şi Ruben Verstraete (Inspector - Direcția Generală Inspectoratul Economic)”, a anunțat Ministerul Agriculturii.

După finalizarea analizelor de laborator și emiterea buletinelor de analiză se va întocmi un raport final privind rezultatele studiului comparativ, raport ce va fi adus la cunoștința opiniei publice, precizează ministerul.

Subiectul standardelor duble din industria alimentară a indignat oficialii din mai multe state europene, premierul bulgar acuzând chiar Uniunea Europeană de „apartheid” în legătură cu diferențele de calitate dintre alimentele vândute în est și cel comercializate în vestul Europei.

Totuși, reglementările UE nu se referă la calitatea produselor, având în vedere că Uniunea Europeană solicită doar ca ambalajul să conțină lista clară a tuturor ingredientelor, fără a impune specificații legate de calitate.

Însă problema este acum discutată la Bruxelles, după ce mai mulți europarlamentari au cerut Comisiei o poziție oficială pe această temă. Daciana Sârbu, vicepreședinta Comisiei de mediu și sănătate publică a PE, spunea în cadrul unui eveniment organizat recent că insituțiile UE trebuie să efectueze o analiză amănunțită pentru a evalua dacă diferențele de calitate dintre est și vest sunt reale și dacă da, să acționeze împotriva acestei diviziuni.

„Avem nevoie de claritate și probe verificabile. Calea de urmat este efectuarea unor teste, coordonate la nivelul UE, folosind o metologie comună”, a scris Daciana Sârbu pe Twitter.