Parlamentul European se confruntă cu influența rusă, dar europarlamentarii români au alte temeri: oare autoritățile române vor fi suficient de pregătite pentru preluarea președinției Consiliului UE în 2019.

Europarlamentarul Cristian Preda spune că după ce Corina Crețu „a făcut de râs” România în Comisia Europeană, Ana Birchall „va da asaltul asupra Consiliului”, dacă actualul ministru delegat pentru Afaceri Europene va coordona președinția română a Consiliului UE din 2019. „Doar o minune mai poate salva reputația țării la Bruxelles”, a spus Cristian Preda.

Și eurodeputatul Siegfried Mureșan a comentat informația că Ana Birchall urmează să coordoneze președinția Uniunii Europene pe care România o va deține în 2019, afirmând că se teme că Birchall nu va face față dezbaterilor îndelungate și pe teme variate și dificile din Parlamentul European.

În timp ce europarlamentarii români au o problemă cu reprezentarea României la Bruxelles, cei străini au o problemă cu situația de la București. Președintele Comisiei pentru Libertăți civile, Justiție și Afaceri interne (LIBE) din Parlamentul European, social-democratul Claude Moraes, și-a exprimat preocuparea pentru ingerințele serviciilor de informații și ale actorilor politici în activitatea sistemului judiciar din România care „nu pot decât să submineze credibilitatea justiției”.

Pe de altă parte, legislativul European are și problemele sale proprii. Eurodeputații populari vor reguli mai dure pentru finanțarea formațiunilor din PE, pentru a pune capăt influențelor care vin în special din Rusia, dar și acțiuni mai eficiente și în lupta cu formațiunile radicale din Europa.

De asemenea, eurodeputații își vor alege săptămâna viitoare un nou lider, ce îl va înlocui pe actualul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, care și-a anunțat retragerea pentru a reveni în lupta politică din Germania. EurActiv vă prezintă care sunt candidații cu cele mai mari șanse pentru a ocupa fotoliul lui Schulz.

Noul președinte al PE va avea printre subiectele arzătoare de pe agendă și tema atacurilor cibernetice, dat fiind că instituțiile europene sunt din ce în ce mai vizate de hackeri, pe fondul sporirii temerilor privind posibile implicări ale Rusiei în politica europeană prin astfel de practici. Potrivit Financial Times, serverele Comisiei Europene au fost vizate în 2016 de 110 atacuri informatice distincte, cu 20% mai multe față de anul anterior.

În acest timp, la București problemele sunt de cu totul altă natură și vizează căutarea unor bani previzionați, dar niciodată încasați. Ca de obicei, noua putere nu a uitat că trebuie să arunce pisica moartă în curtea Executivului anterior. EurActiv a făcut o scurtă incursiune în istoria „moștenirilor dezastruoase” pe care fiecare Guvern pretinde că le preia.

În schimb, economia reală este mult mai receptivă la semnalele pe care le transmit economiile altor țări, dar și preocupată de măsurile fiscale și bugetare luate deja sau așteptate de la noul guvern. Un sondaj de opinie realizat de KeysFin relevă faptul că oamenii de afaceri din România se așteaptă ca economia autohtonă să crească în acest an, dar într-un ritm încetinit față de anul trecut, pe fondul temperării consumului intern și al creșterii riscurilor externe.

O veste bună vine din zona viticulturii: exporturile de vin au crescut cu 20% în primele nouă luni ale anului trecut. Și importurile au fost mai mari în această perioadă.

Dacă părerile asupra efectelor consumului de vin asupra sănătății umane sunt împărțite, în privința fumatului lucrurile sunt mai clare. Un nou studiu al OMS estimează costurile asociate efectelor nocive ale fumatului la peste 1.000 de miliarde de dolari la nivel mondial. Numărul deceselor provocate de tutun va crește de la aproximativ șase milioane pe an în prezent la aproximativ opt milioane pe an în 2030, estimează Organizația Mondială a Sănătății.

Recomandarea de lectură a zilei este despre scris. Și scriitori.