Parlamentarii au mai arătat încă o dată cât preț pun pe cercetarea adevărată și pe lucrările științifice, dând liber la scris literatură de pușcărie și punând botniță celor care investigau plagiatele.

Senatorii din Comisia Juridică au votat în unanimitate revenirea la vechile și importantele recompense pentru cărțile scrise în pușcărie după ce o Ordonanță a Guvernului Cioloș le redusese drastic.

Practic, după ce mai mulți condamnați „de lux” au scris o sumedenie de volume copilărești, impropriu botezate „lucrări științifice”, care le-au scurtat considerabil pedepsele, declanșând inclusiv o anchetă a procurorilor, Guvernul a închis această portiță. Parlamentarii vor să o redeschidă.

Ministrul Educației se teme că ne vom întoarce în situația în care suspiciunile de plagiat vor fi tergiversate, după ce parlamentarii au votat legea care scoate practic din ecuație CNATDCU. Potrivit actului normativ, acuzațiile de plagiat vor fi decise de către universitățile care au acordat titlurile, însă Mircea Dumitru, un ministru care a luat de-a lungul timpului poziții clare anti-plagiat, consideră că este spre binele universităților din România să existe „un mecanism obiectiv, un mecanism care nu aparține unei universități anume și care are capacitatea de a arbitra”.

Schimbarea legii a dus și la demisia președintelui CNATDCU, Viorel Barbu, care a spus că nu vrea să conducă o „instituție decorativă”, la doar o zi după ce Senatul a scos instituția din procesul de retragere a unui titlu de doctor.

Disprețul parlamentarilor pentru importanța actelor pe care le emit nu s-a limitat însă doar la cercetările științifice în ultimele zile, ci și la domeniul financiar. Cu toate că au adoptat articolele unei legi care dă dreptul celor care au luat credite în franci elvețieni să le convertească la cursul istoric, deputații nu s-au mai mobilizat să dea și un vot final pe lege, lăsându-i astfel în incertitudine atât pe bancheri, cât și pe cei împrumutați. Plenul Camerei Deputaților nu se mai întrunește în această săptămână.

Recomandarea de azi este un extraordinar exemplu de transparență a autorităților. Ministerul Fondurilor Europene pune la dispoziția publicului datele privind proiectele finanțate din fonduri UE în exercițiul financiar 2007-2013. Din analiza acestor date, putem vedea realitatea în legătură cu absorbția fondurilor europene în România ultimilor ani, dar și faptul că statul român nu este capabil să identifice astăzi, la virgulă, cine și cât a cerut, cât a primit și ce a făcut cu banii europeni în aceste contracte.