Controversele din jurul modificărilor legilor Justiției și așa-zisul prag ce ar trebui pus abuzului în serviciu s-ar putea lămuri ușor la Comisia de la Veneția. De ce coaliția de guvernare refuză să ceară părerea specialiștilor internaționali.

Scurtă introducere în contextul controverselor din jurul legilor Justiției și al pragului financiar pentru abuz în serviciu:

Comisia de la Veneția este un organism consultativ al Consiliului Europei privind problemele constituționale și a fost înființată în 1990. Rolul Comisiei este de a oferi consultanță juridică statelor sale membre și, în special, de a ajuta statele care doresc să alinieze structurile lor juridice și instituționale la standardele europene și experiența internațională în domeniile democrației, drepturilor omului și statului de drept.

Comisia are 61 de state membre, iar membrii săi sunt profesori universitari de drept public și internațional, judecători ai curților supreme și constituționali, membri ai parlamentelor naționale și un număr de funcționari publici. Sunt desemnați pentru o perioadă de patru ani.

România este reprezentată la Comisia de la Veneția de actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader, iar supleant este consilierul prezidențial Bogdan Aurescu.

Opiniile Comisiei de la Veneția pot fi solicitate, din partea statelor membre, de către parlamente, guverne sau de președinții statelor.

Cum este folosită Comisia de la Veneția de PSD și ALDE

România a solicitat de mai multe ori opinii avizate asupra unor probleme constituționale sau de drept comun, inclusiv pe legi, dar în 2017, anul cu cele mai puternice atacuri asupra Justiției, nimeni din arcul coaliției de guvernare nu-și mai dorește părerea specialiștilor Comisiei de la Veneția, decât dacă e în favoarea lor sau dacă o pot interpreta în favoarea lor.

Cel mai bun exemplu este cel al lui Florin Iordache, fost ministru al Justiției ce nu necesită prea multe prezentări. Are în dreptul său cea mai bună carte de vizită: elaborarea OUG 13.

Iordache și-a motivat fixarea unui prag la abuzul în serviciu la 200.000 de lei folosindu-se de un raport al Comisiei de la Veneția din 2013 și de o decizie a Curții Constituționale a României din 2016, care face referire la același raport din 2013.

Primul argument, raportul Comisiei, intitulat „Relaţia dintre responsabilitatea politică şi cea penală a miniştrilor”, conține următoarele concluzii:

 

  • „Prevederi penale naţionale prea largi şi prea vagi privind abuzul în serviciu pot fi problematice”
  • „Prevederile naţionale privind abuzul în serviciu trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt”.

De fapt, raportul Comisiei de la Veneția se referă la cu totul altceva, nu la impunerea unui prag financiar, așa cum interpretează politicienii noștri.

Într-un răspuns acordat jurnalistului Liviu Avram, Comisia de la Veneția a clarificat problema pragului, dar Iordache&Co nu l-ar lua vreodată în seamă. Iată răspunsul trimis lui Liviu Avram:

 

„Raportul privind relaţia dintre responsabilitatea politică şi penală a miniştrilor se referă, conform titulaturii sale, doar la situaţia miniştrilor. Acesta prevede: Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc'. (paragraful 102). Aşadar, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar. Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”, a fost răspunsul purtătorul de cuvânt al Comisiei de la Veneţia, Panos Kakaviatos.

Iordache, pus din nou la butoanele Justiției

Presiunea străzii i-a oprit pe moment, dar Iordache a revenit în forță în ultimele săptămâni. La fel și ideile lui. El a fost numit președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției. Adică a revenit din nou la butoanele ce l-au consacrat în iarna lui 2017.

Cu ce se va ocupa aceast comisie? Cu „înglobarea în cuprinsul Codului de procedură penală a modificărilor adoptate prin Legea 253/2013 de punere în aplicare a Codului de procedură penală, modificarea textelor în raport cu deciziile Curții Constituționale, emise începând cu 2014, și prin care s-au admis excepții de neconstituționalitate pentru articolele din Codul de procedură penală, punerea în acord a deciziilor pronunțate de CCR prin care s-au declarat neconstituționale texte din Codul penal, punerea în acord a rapoartelor GRECO cu prevederile Codului penal și Codului de procedură penală”, așa cum pompos se prezintă.

Se preconizează continuarea atacului la legi ce nu convin politicienilor și clientelei lor.

Tot la această comisie condusă de Iordache va ajunge și proiectul de modificare a legilor Justiției inițiate de Tudorel Toader și contestate de sistemul judiciar, societatea civilă, opoziție și chiar de partenerii internaționali ai României.

Ministrul Tudorel Toader anunțase, de altfel, că va cere o opinie Comisiei de la Veneția, dar la scurt timp Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu au decis ca proiectul de modificare a legilor Justiției să meargă direct la Florin Iordache.

Iordache este cel care ar trebui să ceară acum avizul Comisiei de la Veneția, spune Tudorel Toader. Șansele tind spre zero în acest caz.

Ce a transmis președintele Comisiei de la Veneția când a venit în România

Gianni Buquicchio a venit la București în aprilie 2017, la doar două luni după celebra OUG 13.

„Cei care câștigă alegerile au tendința de a impune anumite opțiuni societății, indiferent de transparență și incluziune. (…) Domnia majorității trebuie să țină seama de legi. Majoritatea conduce țara, dar nu trebuie să supună minoritatea și trebuie să îi respecte pe cei care au pierdut ultimele alegeri”, a spus la București președintele Comisiei de la Veneția, Gianni Buquicchio.

Consiliul Europei: Prima caracteristică a democrației este o justiție independentă

Și secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Gabriella Battaini-Dragoni, a avut o reacție în legătură cu democrația și credibilitatea statului roman. „Prima caracteristică este o justiție independentă”, a spus Battani-Dragoni.