Campania este realizată de organizațiile de protecția animalelor Humane Society International, Humane Society of the United States și Fur Free Alliance, care cuprinde organizații din peste 35 de țări. Inițiatorii campaniei îi îndeamnă pe milioanele de susținători și pe toți cei care sunt sensibili la suferința animalelor – fie că sunt din Regatul Unit, Australia, Canada, Coreea de Sud, Uniunea Europeană sau Statele Unite, să contacteze Max Mara prin telefon, e-mail și rețele de socializare și să solicite casei de modă să renunțe la folosirea blănurilor, deoarece aceasta este o practică crudă, care nu își are locul într-o societate modernă.   

Max Mara, o afacere cu peste 2.500 de magazine în 105 țări - dintre care 124 în Uniunea Europeană - este unul dintre ultimii mari utilizatori de blănuri naturale, iar colecția sa actuală include articole din blană de vulpe, câine enot și nurcă. Printre produsele din blană Max Mara se numără manșete din blană de vulpe, o glugă cu guler din blană de nurcă, o glugă cu guler din blană de vulpe, mănuși din blană de nurcă și un breloc din blană de câine enot, iar etichetele produselor arată că firma folosește blană de nurcă din China, plus blană de vulpe și de câine enot din Finlanda.

"Max Mara are obligația să se alinieze trendului de sustenabilitate și protecție a animalelor, având în vedere că utilizarea blănurilor naturale este o practică depășită, iar majoritatea marilor branduri de modă din lume au renunțat deja la blănuri, inclusiv Dolce & Gabbana, Saint Laurent, Valentino, Prada, Gucci, Versace, Alexander McQueen, Balenciaga și Jimmy Choo, pe lângă alte nume importante care au interzis utilizarea blănurilor cu foarte mult timp în urmă, precum Hugo Boss, Armani, Tommy Hilfiger, Stella McCartney și Vivienne Westwood", spune organizațiile.

"Max Mara este unul dintre ultimele branduri globale de modă care continuă să sprijine mizerabila industrie a blănurilor. Procedând astfel, Max Mara rămâne izolată într-o lume în care marea majoritate a consumatorilor consideră folosirea blănurilor o cruzime. Dovezile sunt clare: industria blănurilor este echivalentă cu cruzimea asupra animalelor, este nocivă pentru mediu și reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Este timpul ca și Max Mara să renunțe la blănurile naturale și să adopte o politică a compasiunii", a transmis Andreea Roseti, director Humane Society International/Europe în România.

Nurcile, vulpile și câinii enot, specii folosite de Max Mara, sunt animale crescute în ferme de blănuri, unde își petrec întreaga viață în cuști minuscule, fără șansa de a avea comportamente naturale, iar la final sunt ucise brutal prin gazare sau electrocutare și apoi jupuite. În plus, producția de blănuri este nocivă pentru mediu și reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Studiul realizat de Foodsteps, experți în probleme de mediu, arată că, în comparație cu alte materiale, un kilogram de blană produce cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

De exemplu, amprenta de carbon a unui kilogram de blană de nurcă este de 31 de ori mai mare decât cea a bumbacului și de 25 de ori mai mare decât cea a poliesterului. De asemenea, fermele de blănuri sunt spații propice pentru zoonoze, precum COVID-19 și gripa aviară, cu sute de focare confirmate în fermele de blănuri din Europa și America de Nord în ultimii ani. Toate acestea în timp ce țesături alternative de calitate, prietenoase cu mediul și care nu implică suferința animalelor, sunt disponibile și vândute de către competitorii Max Mara, cum ar fi KOBA® Fur Free Fur, care folosește ingrediente vegetale și reciclate.

Cea mai recentă și amplă investigație din fermele de blănuri s-a desfășurat în șase țări din UE, inclusiv în Finlanda. În vara și toamna 2023, investigatori independenți au efectuat peste 100 de vizite la fermele de blănuri, adunând dovezivideoșifotoșocante privind bunăstarea animalelor. Conform dovezilor, nurci, vulpi și câini enot trăiesc în condiții înfricoșătoare: animale rănite, moarte sau în agonie, cazuri de canibalism, animale cu membre lipsă, infecții grave, răni pline de viermi și cazuri de auto-mutilare. 

Românii pot cere brandului Max Mara să renunțe la blănuri, semnând petiția aici. 

Zeci de milioane de animale suferă și mor în fiecare an în comerțul global cu blănuri, majoritatea lor fiind crescute în condiții îngrozitoare în ferme de blănuri. În peste 480 de ferme de blănuri din 13 țări au fost descoperite nurci infestate cu COVID-19, iar în fermele din Spania și Finlanda au apărut focare de gripă aviară înalt patogenă (H5N1). Potențialul major de răspândire a bolilor zoonotice din fermele de blănuri a fost recunoscut și de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), iar virusologii avertizează guvernele să "ia în considerare dovezile tot mai numeroase care recomandă eliminarea fermelor de blănuri în vederea rezistenței în fața pandemiilor".

Fermele de blănuri au fost interzise în 20 de țări din Europa, inclusiv în 15 state membre UE: Austria, Belgia, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Slovacia și Slovenia, precum și în alte cinci țări europene: Bosnia și Herțegovina, Norvegia, Regatul Unit, Macedonia de Nord și Serbia. În plus, Elveția și Germania au reglementări stricte privind bunăstarea animalelor, care au pus capăt creșterii animalelor pentru blănuri.  

România este unul dintre puținele state membre ale UE în care este încă permisă creșterea animalelor pentru blană. Industria blănurilor din România este în declin, numărul fermelor de blană scăzând dramatic de la peste 150 de ferme în 2013 la 13 în 2022. În 2022, o investigație sub acoperire a organizației HSI/Europa a dezvăluit suferința animalelor și condițiile de viață precare din fermele de șinșila din România.

În aceste ferme animalele sunt ținute în cuști mici, întunecate și murdare, femelele fiind forțate să se reproducă în permanență, înainte ca scurta lor viață să fie curmată prin ruperea gâtului sau în camere de gazare improvizate.