Serviciile occidentale de informații au împiedicat cel puțin zece atacuri jihadiste în Europa anul trecut, iar războiul actual dintre Israel și gruparea militantă palestiniană Hamas a sporit amenințarea unor noi astfel de incidente, scrie Reuters.
Statul Islamic (ISIS) atacă acolo unde poate. Și unde e lăsat. Și dacă e vorba de o mare capitală a lumii precum Moscova, e mult mai bine, pentru că garantează că difuzorul e mult mai mare.
După atacul de sâmbătă împotriva unui evreu în Elveția, alți trei minori au fost arestați, duminică, în Belgia în timp ce pregăteau un atac, reamintește La Razón.
Statul Islamic (ISIS) a revendicat joi cele două explozii produse la comemorarea a patru ani de la asasinarea generalului Gardienilor Revoluției Qassem Soleimani, relatează BBC Online.
Două explozii au ucis peste 100 de persoane și rănit peste 180 în apropierea unui cimitir din Iran, unde avea loc o ceremonie de comemorare a asasinării comandantului Forței Al-Quds din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare ale Iranului în 2020.
Președintele interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, și alți patru deputați au vizitat kibuțul Kfar Aza, atacat de teroriștii de Hamas pe 7 octombrie, și în care au fost uciși peste 40 de copii.
Gruparea islamistă a desfășurat un "oraș" sub zonele urbane pe care în cazul unei incursiuni pe teren l-ar folosi atât defensiv, cât și ofensiv, notează ABC.
Ura care a determinat atacul terorist al Hamas din Israel de pe 7 octombrie a fost una specifică - acesta a fost un pogrom antisemit -, însă, în avântul său letal, masacrul nu a mai ales.
Un protest al imigranților cu privire la evenimentele din Palestina a produs agitație în tabăra de tip închis din insula grecească Samos, relatează publicația elenă I Efemerida.
Obișnuiți cu stilul său neconvențional, nu trebuie să fie de mirare că președintele argentinian Javier Milei, după o zi intensă plină de întâlniri s-a lăsat dus de val la un post de televiziune din Italia, relatează RAI News.
Uniunea Europeană nu pregătește un „pașaport de carbon” sau alte inițiative prin care să restricționeze libertatea de mișcare a cetățenilor, așa cum s-a vehiculat pe site-uri și publicații din România și din Republica Moldova.
Propaganda pro-Kremlin pe Facebook se manifestă și prin comentarii identice puse de un număr limitat de utilizatori, așa-zișii "troli”, conform global-focus.eu.