Potrivit unei versiuni provizorii a textului, obtinuta de AFP, viitorul dispozitiv va viza nu doar tarile membre ale Zonei Euro, ci si statele membre ale Uniunii Europene care nu utilizeaza moneda unica, "pe o baza voluntara".

• Romania nu este deocamdata membra a Zonei Euro astfel incat, daca acest text va fi adoptat, el va fi aplicabil pentru tara noastra doar daca autoritatile romane vor decide in acest sens. "Statele membre care vor participa vor urmari obiectivele cu propriul lor mix de politici", se arata in acest text.

Sefii de stat si de guvern isi vor fixa anual obiectivele de indeplinit in urmatoarele 12 luni si vor evalua rezultatele obtinute pe baza unui raport al Comisiei Europene. Dar "alegerea actiunilor politice specifice necesare (...) ramane in responsabilitatea fiecarei tari".

Salariile

• • statele vor trebui sa "garanteze" ca "stabilirea salariilor in sectorul public pentru a sustine eforturile de competitivitate in sectorul privat", ceea ce s-ar putea
  • unitatile de cost salarial vor fi supravegheate pe o perioada stabilita" in comparatie cu alte state si pe sectoare (industrie si servicii)- pentru a evita derapaje de competitivitate
  • documentul specifica si evolutia salariilor in functie de productivitate,
  • nu se aminteste nimic de eliminarea indexarii salariilor potrivit preturilor; astfel de mecanisme, acolo unde exista, vor trebui "reexaminate".

Piata muncii:

• • reforme in ceea ce priveste piata muncii, pentru a incuraja angajarea
  • mai buna coralare a cererii cu oferta.
  • sunt incurajate reforme fiscale precum "scaderea impozitarii muncii".

Pensionare:

• • statele vor trebui sa vegheze "la sustenabilitatea sistemului de pensii, de ajutoare si protectie sociala".
  • reformele "ar putea include" o aliniere "cu situatia demografica nationala- aliniind varsta de pensionare cu speranta de viata".

Finante publice:

• • adoptarea mecanismelor de "franare a datoriilor-mijloacele de atingere a acestor rezultate raman la latitudinea statelor.
  

Fiscalitate:

• • Pactul promite o 'apropiere' a politicilor monetare nationale.
  • "Dezvoltarea unei umbrele fiscale comune pentru impozitul asupra societatilor ar putea fi un mod de a avansa pentru a garanta coerenta sistemelor fiscale nationale, respectand totodata strategiile fiscale nationale".

“Planul pactului de competitivitate nu e un model de guvernare europeana”

Pactul pentru stimularea competitivitatii din zona euro, care n-a avut parte de o primire tocmai calduroasa din partea unui numar mare de state membre incepe sa joace un loc secundar pe langa planurile ample ale UE de convergenta economica, potrivit EUobserver.

Diplomati europeni sugereaza ca statele membre din zona euro privesc reticent pactul franco-german. In cadrul intalnirii din 11 martie, viziunea lui Herman Van Rompuy si a lui Jose Manuel Barroso  cauta un sprijin mai larg printre statele reticente la duoul franco-german.

"Pactul de competitivitate nu este chiar mort, dar daca cineva crezut ca acesta va fi un model pentru guvernarea economica a UE, ei bine, nu e," sustine un diplomat UE.

Atentia se pare ca s-a mutat catre o serie de sase directive de guvernare economica invocate de catre Comisia Europeana, in septembrie anul trecut. Discutie se muta, acum spre "integrarea pactului in cadrul proceselor existente in cadrul Uniunii", a declarat o sursa, referindu-se la „pachetul celor sase masuri”.

Surse europene au declarat ca „pactul ar fi bun pentru presiune, e un bonus”. Dar propunerile Comisiei implica sanctiuni.  „Van Rompuy spera sa obtina un acord substantial pe mai multe puncte, dar vom vedea daca vom fi capabili sa ne deplasam dincolo de acordul asupra unui set de principii”, sustin sursele citate.

Multi au fost deranjati de propunerile de modificare a constitutiilor lor, menite sa tina in frau nivelul datoriei publice, in timp ce altele s-au opus, de asemenea, cerintelor de indexare a salariilor.

Un nou “set de reguli”, insa  a fost propus saptamana trecuta: "frana asupra creantelor ”este doar un exemplu z ceea ce se poate face; ajustarea pensiilor  va fi optionala, iar "ajustarea"mai degraba decat eliminarea indexarii salariilor ar fi exercitata "acolo unde este necesar".

 Europa de Est foloseste criza pentru a intarzia adoptarea moendei unice

Criza datoriilor din zona euro ofera “o scuza” statelor precum Polonia, Cehia si Ungaria  pentru intarzierea conturarii unei economii puternice, care sa le faciliteze drumul catre adoptarea monedei euro. Membrii importanti ai UE din Europa de Est isi incetinesc pregatirile pentru intrare in zona euro, in timp ce guvernele occidentale incearca sa puna capat crizei datoriilor.

Guvernele de la Varsovia pana la Budapesta devin tot mai reticente in adoptarea fiscalitatii stricte, menite sa impiedice declansarea unei noi crize. Sapte din cele 10 tari foste comuniste, care au aderat la UE in 2004 nu au adoptat inca moneda."Este o scuza convenabila ce distrage atentia de la masurile pe care trebuie sa le adopte, pentru a-si reduce deficite bugetare", spunea Nigel Rendell, un economist al RBC Capital Markets din Londra, citat de Bloomberg.

Pregatirile lente slabesc credibilitatea "in ceea ce priveste reformele structurale”, afirma si Michael Ganske, seful departamentului de cercetare pe pietele emergente la Commerzbank AG din Londra.  Adoptarea monedei euro, inflatia si cerintele bugetare pot ajuta la reducerea randamentelor obligatiunilor in tarile est-europene, insa anumite state se pare ca “beneficiaza deja” de acest lucru.
 
Daca membrii din estul UE au sau nu un termen limita pentru aderarea la zona euro este mai putin relevant, atat timp cat ele nu se abat de la indeplinirea conditiilor, noteaza analistii, care sustin ca „ cel mai important lucru, in acest moment este respectarea setului de politici fiscale, care sunt in acord cu prudenta pe care aderarea la zona euro ar necesita-o”.

Ungaria:

• • „Adoptarea monedei euro devine imposibila pana in 2020”, afirma premierul ungar, Viktor Orban.

Cehia:

• • „Nu vom adopta euro, atat timp cat vom avea beneficii de pe urma coroanei (moneda oficiala a Cehiei-n.r)”, sustine si premierul ceh,  Petr Necas.

Polonia:

• • Aderarea la zona euro nu intra nici in planurile Poloniei, in perioada urmatoare, prim-ministrul Donald Tusk anuntand o noua amanare.

Bulgaria:

• • Ministrul de Finante, Simeon Djankov a admis, recent ca adoptarea euro nu mai este o prioritate pe agenda Bulgariei si toate eforturile se vor concentra acum pe mentinerea stabilitatii financiare a tarii.

• Romania se pregateste sa adopte moneda euro pana in 2015

Romania trebuie sa asigure coerenta politicilor si un ritm sustinut al reformelor, astfel incat adoptarea euro sa devina posibila la o data cat mai apropiata de 2015, spunea recent guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu. Pentru a intari procesele, incepand cu februarie 2010, la BNR a fost creat Comitetul pentru Pregatirea Trecerii la Euro.

Potrivit lui Isarescu, acest lucru este "o dovada relevanta" ca statul roman este preocupat de viitorul in zona euro, iar pentru Romania “este vitala pregatirea tehnica in vederea indeplinirii tuturor criteriilor, fara exceptie (…), iar tinta trebuie sa fie pastrata, chiar daca pe parcurs ar putea fi modificata, astfel incat apetitul pentru reformele necesare sa nu fie diminuat. Si dupa cum stim in Romania acest apetit nu este foarte mare", a atras atentia Mugur Isarescu.

Termenul oficial de aderare a Romaniei la zona euro a ramas 2015, spunea, recent si presedintele Traian Basescu, insa “ar fi necesara o analiza pentru a vedea daca statul roman va fi pregatit pentru acest pas”.

Sefului statului sustine ca  fara o dezvoltare economica reala, aderarea pericliteaza intreaga stabilitate a zonei euro, care nu mai suporta state neperformante economic, insa recunaoste ca in cazul Romaniei, nu se poate anticipa ca pana la 2015 va avea nivelul de performanta care sa fie un pilon de stabilitate in zona euro”, a aratat Basescu.

“Arhitectii euro au decis sa ignore dificultatile inerente unei monede comune”

Economistul american Paul Krugman, laureat al premiului Nobel in 2008, crede ca "arhitectii euro au decis sa ignore dificultatile inerente unei monede comune" si vorbeste despre "o tragedie", intr-un editorial, citat de AFP.

Inventatorii euro "au ignorat in special avertizarile legate de absenta institutiilor necesare pentru ca moneda comuna sa functioneze", spune reputatul economist, in editia din martie a revistei germane Cicero."Rezultatul nu este doar o tragedie pentru Europa, ci pentru intreaga lume", adauga el, evocand situatia actuala a Irlandei si Spaniei.

Moneda comuna a impins tari cu riscuri precum Grecia si Spania la o "orgie a imprumuturilor finantate de boomul exporturilor germane", spune el. In acest articol, Paul Krugman evoca mai multe scenarii pentru a iesi din criza euro. El propune in special cadrelor de decizie din Zona Euro sa imite "zona dolarului, respectiv Statele Unite", transformand Zona Euro intr-o uniune fiscala care ar permite transferuri financiare dintr-o regiune in alta.

Fondul de stabilitate al euro tinut ostatic de rezistenta interna

Investitorii si analistii se tem ca acest acord va fi subestimat, avand in vedere diferentele politice care au fortat Europa sa diminueze ambitiile masurilor necesare pentru intarirea zonei euro, noteaza Euractiv.com.

Dupa o serie de intalniri, privind criza din regiunea libiana, liderii zonei euro s-au reunit pentru a se pune de acord asupra extinderii Facilitatii pentru Stabilitate Financiara Europeana, impunerii unor noi teste de stres pentru banci si implementarii unui set de criterii care sa asigure sustenabilitatea pe termen lung a economiilor din Zona Euro.

Obiectivul principal este mentinerea capacitatii nominala de imprumut a ESFS de440 de miliarde de euro, dar valoarea reala este de doar aproximativ 250 de miliarde de euro, din cauza necesitatii pastrarii unui rating AAA (rating-ul maxim care poate fi acordat), care permite atragerea de fonduri la costuri foarte mici de pe pietele financiare, potrivit unei analize Reuters. In prezent, insa, nu exista un consens in ceea ce priveste modul in care acest lucru poate fi realizat.

Fiind garantat de statele membre, orice suplimentare a sumei disponibile prin intermediul fondului trebuie aprobata de guvernele si parlamentele tarilor zonei euro, lucru care se poate dovedi foarte dificil, mai ales in tari precum Germania, unde opinia publica se opune pachetelor de salvare financiara. Dintre cele 17 tari membre ale Zonei Euro, 11 au rating-uri la un nivel mai mic de AAA. 

• • Opozitia Finlandei si a Olandei

Presiunea vine din toate directiile. Alegerile regionale din Germania si dezbaterile parlamentare din Finlanda si Olanda arata ca mainile liderilor "sunt legate” de nemultumiri in randul electoratelor nationale, in ceea ce priveste planurile de salvare venite din partea organizatiilor europene.

Acum, se constata ca atat Olanda, cat si  si Finlanda vor rezista la tentativele Bruxellului de a „aspira” mai multi bani pentru fondurile de salvare, afirma  diplomatii UE.

"Bruxellul nu va decide daca vor creste salariile si la ce varsta trebuie sa iesim la pensie", afrima MarkRutte, premierul olandez. De cealalta parte, comsia din parlamentul finlandez, care se ocupa cu politica UE, a votat impotriva amendamentului care obliga executivul sa-si majoreze contributia in EFSF.

China, increzatoare in zona euro

• • Seful Bancii Centrale chineze, Zhou Xiaochuan si-a exprimat, vineri increderea in zona euro, afirmand ca Beijingul va sprijini tarile care incearca sa-si „invinga blestemul datoriilor”, relateaza EUbusiness.
  • Guvernatorul Bancii Populare chineze, Yi Gang a adaugat, ulterior: "Suntem increzatori cu privire la perspectivele lor economice”, asigurand ca piata financiara europeana va ramane "una dintre zonele cele mai importante de investitii pentru rezervele valutare ale Chinei".

In decembrie 2010, China s-a angajat sa cumpere obligatiuni guvernamentale din Spania, Grecia si Portugalia, insa pana in acest moment, nu a fost dezvaluita dimensiunea investitiilor. Beijingul are cea mai mare rezerva valutara din lume de 2.847 miliarde dolari (la sfarsitul anului 2010).

Citeste si Pactul pentru Euro: Liderii sprijina cresterea competitivitatii

Catalina Ciociltan