În Polonia, Bulgaria, România, fermierii au ieșit în stradă pentru a protesta, ei acuzând neregulile care perturbă piața: dumping creat prin lipsa de supraveghere a coridorului de export către state terțe, blocarea transporturilor de marfă, scumpirile cauzate de lanțul inflaționist.

Politica agricolă comună impune standarde tot mai ambițioase menite să protejeze solul și resursele, îngrășămintele și pesticidele chimice trebuie reduse, este necesară rotația culturilor și, pentru a combate deșertificarea, suprafața de pârloagă trebuie crescută. Provocările fără precedent create de conjunctura internațională riscă să pună în pericol țintele ambițioase ale politicii agricole comune.  

Chiar și după proteste, ministrul Petre Daea se limitează la a spune că România va primi mai mulți bani. A primit și de la Uniunea Europeană, și de la Banca Mondială, însă fermierii cer nu doar bani, ci rezolvarea problemelor de fond și de infrastructură.

În Polonia, ministrul Henryk Kowalczyk și-a prezentat demisia pe 5 aprilie, date fiind problemele semnalate de fermieri. Succesorul său, Robert Telus, a anunțat imediat măsuri drastice, interzicând importurile de cereale din Ucraina, cu excepția celor din coridorul de solidaritate. Recent, Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a anunțat alocări suplimentare discutate în cadrul Consiliului European din martie.

Lipsa de reacție a decidenților români a fost taxată de fostul comisar român pentru agricultură, Dacian Cioloș, care le-a cerut co-premierilor Ciucă și Ciolacu să nu joace viitorul agriculturii românești, credibilitatea și prestigiul României în Uniunea Europeană pe mâna unui ministru pe care l-a numit, cităm, "incompetent".

Recent, PSD a cerut public ca România să blocheze importul cerealelor ucrainiene, pe model polonez. Însă nu a cerut demisia propriului ministrului de la Agricultură, pe același model. În lipsa unor măsuri concrete, care să fie comunicate în mod clar populației, scepticismul riscă să se generalizeze.