Schimbarea unei viziuni se reflectă în limbă. Vorbind despre agricultură, despre soluțiile de a asigura hrana într-un mod sustenabil, noi termeni își fac loc în vocabularul decidenților politici.

Agrosilvicultură, agroecologie, ferme urbane. EURACTIV propune explicarea noilor termeni care încep să fie utilizați din ce în ce mai mult în definirea politicilor publice cu privire la agricultura sustenabilă. În acest sens, EURACTIV publică un special report intitulat New terminologies in sustainable food systems. Vom încerca să adaptăm și să explicăm acești termeni în limba română.

EURACTIV.ro lansează o provocare INTERACTIVĂ Sterp vs. Verde - o interacțiune care ține de fiecare dintre noi. (Clic pe imagine pentru a accesa micul exercițiu interactiv)

Agroecologie - agricultură realizată cu respectarea legilor și normelor ecologice

Articole pe tema agroecologiei: Europa s-ar putea susține fără pesticide în 2050. Doi cercetători de la Institutul pentru Dezvoltare Sustenabilă și Relații Internaționale (IDDRI), Pierre-Marie Aubert și Xavier Poux, au arătat că „deși producem mult în Europa, mâncăm prea mult și dietele noastre sunt dezechilibrate în raport cu recomandările nutriționale ale Organizației Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Organizației Mondiale a Sănătății (OMS)”.

De asemenea, au punctat aceștia, există o cerere din ce în ce mai mare din partea consumatorilor pentru produse ecologice, în toată Europa, ceea ce arată că aceștia sunt din ce în ce mai preocupați de relația dintre sănătatea lor și alimentele pe care le consumă, potrivit lui Pierre-Marie Aubert.

Prin urmare, scenariul propus de cei doi cercetători, pentru o perioadă de zece ani, începe prin reechilibrarea dietei europene: mai multe cereale, fructe și legume, culturi proteice și mai puține carne, ouă, pește și produse lactate.

„De aici înainte, studiul nostru arată că o Europă agroecologică este capabilă să hrănească europenii în 2050, să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% și să recupereze biodiversitatea”, a spus Pierre-Marie Aubert.

Aceasta implică eliminarea treptată a pesticidelor și a altor tratamente chimice utilizate în agricultură și adoptarea în schimb a practicilor agricole ecologice, cum ar fi rotația culturilor, folosirea gunoiului de grajd pentru fertilizarea solurilor, precum și a infrastructurilor ecologice, cum ar fi gardurile vii, iazurile, copacii sau zidurile joase. Alte articole în limba engleză cu privire la Agroecologie.

Agrosilvicultură

Termenul nu este întotdeauna pe deplin înțeles, dar poate fi definit drept integrarea vegetației lemnoase, a culturilor și/sau a animalelor pe aceeași suprafață de teren, fie prin încorporarea plantării copacilor pe terenuri agricole, fie prin introducerea agriculturii în pădurile sau livezile existente.

În prezent, există aproximativ 20 de milioane de hectare de agrosilvicultură în UE, potrivit EURAF, care estimează că aproape 90% din suprafața pășunilor europene ar putea include practici de silvopășuni, care integrează copaci, foraje și pășuni și că peste 99% din terenul arabil european ar fi potrivit pentru practicile silvoarabile.

Văzută ca o soluție „câștig-câștig” în ceea ce privește atât economia, cât și ecologia, precum și beneficiile mai evidente ale creșterii copacilor pe terenurile agricole, cum ar fi producerea de cherestea și culturi de arbori, agrosilvicultura aduce, de asemenea, beneficii ecologice considerabile.

Aceasta include contribuția la protecția împotriva inundațiilor, captarea și stocarea carbonului, regenerarea solurilor și biodiversitatea. Prin urmare, agrosilvicultura poate avea un potențial imens pentru a contribui la obiectivele de durabilitate și la obiectivele Acordului verde al UE, consideră Gerry Lawson, pădurar și membru al Federației Europene de Agrosilvicultură (EURAF), care a declarat pentru EURACTIV că trebuie făcut mai multe pentru a sprijini adoptarea a practicii în întreaga UE.

Ferme urbane

Permacultură