„Din partea mea nu există (tensiune). Eu sunt destul de relaxat”, a spus marți Liviu Dragnea, înainte de startul unei ședințe de urgență a conducerii PSD, după declarațiile de luni ale premierului pe tema remanierii. Șeful PSD a mai spus că vrea să continue cu Mihai Tudose ca premier, pentru ca acesta să pună în practică programul de guvernare.

Dar, după ce luni Tudose păruse mult mai ferm în declarații, mergând până la a compara situația actuală a guvernului cu mazilirea lui Sorin Grindeanu, ședința de marți i-a adus o amânare. „S-a hotărât ca decizia finală să fie luată la CEx. Pe următoarele direcții: raporturile dintre guvern și partid plecând de la premiza că guvernul este politic. Lucrurile trebuie clarificate. Stabilim împreună zona de remanieri și remaniabili, nu vă spunem acum, după ședința CEx”, a spus premierul la ieșirea din discuția cu ceilalți lideri ai partidului.

Anterior, premierul s-a văzut și cu președintele Klaus Iohannis, dar nici Guvernul, nici Administrația Prezidențială nu au fost dispuse să dea prea multe detalii.

Cert este că guvernul PSD, deși se laudă cu cea mai mare creștere economică din UE, care tocmai a fost revizuită în sus, traversează a doua mare criză în nici jumătate de an.

O altă criză, la celălalt capăt al Uniunii Europene, dă și ea semne de temporizare. Președintele catalan a citit o declarație de independență a regiunii față de Spania, dar a cerut, concomitent, Parlamentului Cataloniei suspendarea independenței pentru negocieri cu guvernul de la Madrid.

Uniunea Europeană a criticat vehement mișcarea secesionistă, avertizând că, în cazul proclamării independenței, Catalonia va ieși și din UE.

Revenind pe teritoriul României, fără a părăsi însă tematica europeană, cifrele arată că autoritățile încă nu reușesc să tragă bani de la Bruxelles. Deși se laudă că au lansat apeluri de proiecte pentru jumătate din banii puși la dispoziție prin POR (Programe Operaționale Regionale), autoritățile au plătit către beneficiari în doi ani doar 43,4 milioane de euro, adică 4% din totalul contractat, de un miliard de euro. Sumele puse la dispoziție prin cele 38 de apeluri lansate până acum ar totaliza însă peste 5,5 miliarde de euro. În curând se va încheia al patrulea an din exercițiul financiar 2014-2020 al UE.

Și totuși comisarul european Corina Crețu își manifestă în continuare optimismul: „Până în 2023, se preconizează că PIB-ul României va fi cu 2,1% mai mare datorită investițiilor politicii de coeziune”. Cu condiția ca cineva să atragă acele fonduri.

Recomandarea de lectură a zilei: Cum un deținut a devenit hacker folosind computere ascunse în tavanul închisorii - The Verge