Schimbările climatice sunt prioritatea numărul unu în discuțiile de joi dintre șefii de stat și de guvern din UE, care se reunesc la Bruxelles pentru ultimul Consiliu European din acest an.

Ursula von der Leyen, noua șefă a Comisiei Europene, a prezentat miercuri planul său pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. Pactul ecologic european (European Green Deal) este, practic, programul de „guvernare” a Comisiei instalate de la 1 decembrie, dar propunerile Ursulei von der Leyen au fost contestate deja.

Summit-ul de joi și vineri este o ocazie pentru ca șefii de stat și de guvern să-și manifesteze susținerea necondiționată pentru obiectivul propus de von der Leyen. Dar mai multe state din estul Europei au comentat că au nevoie de un sprijin financiar mult mai mare pentru a atinge obiectivul neutralității - zero emisii nete de gaze cu efect de seră - până în 2050.

De fapt, marea miză a summitului ar fi trebuit să fie chiar tema finanțărilor, mai precis a bugetului pe termen lung al Uniunii Europene. Dar, după ce președinția finlandeză a propus o variantă de buget care a nemulțumit pe toată lumea, se pare că UE vrea să profite de vâlva creată în jurul anunțului Ursulei von der Leyen și să mute atenția spre discuțiile despre schimbările climatice.

„Combaterea schimbărilor climatice reprezintă principala prioritate a întâlnirii din această după-amiază”, a spus Charles Michel, noul președinte al Consiliului European, înaintea reuniunii liderilor UE. „Sper că vom ajunge la un acord. Neutralitatea climatică este un obiectiv important. Este, în același timp, și un semnal puternic pentru viitorul Europei”, a mai spus Michel. 

Polonia, Cehia și Ungaria au mai blocat în trecut stabilirea anului 2050 ca an-țintă pentru atingerea neutralității din punct de vedere al emisiilor la nivelul UE. Dar, pe fondul lansării en fanfare a planului propus de noua Comisie și având în background summitul privind mediul COP25, ce are loc în aceste zile la Madrid, statele din Grupul de la Vișegrad s-ar putea trezi tot mai izolate la masa Consiliului.

De fapt, spun surse citate de EURACTIV.com, oficialii statelor din est doresc o asumare mai clară a finanțărilor disponibile pentru tranziția către energie verde și industrii mai puțin poluante și a proiectelor pentru care aceste fonduri pot fi acordate.

Pentru că, oricât de ambițios ar fi planul Comisiei, el va depinde de ce sume vor fi dispuse statele membre să aprobe pentru viitorul buget al UE. Și nimeni nu se așteaptă ca o decizie privind bugetul pentru perioada 2021-2027 să fie decis la acest summit al șefilor de stat și de guvern, după ce propunerea Președinției finlandeze a Consiliului UE a fost respinsă și de oficiali ai statelor care vor o alocare generoasă, și de cei ai țărilor care își doresc un buget mai frugal.

De altfel, într-un interviu acordat EURACTIV.com, ministrul de externe al Croației a spus că președinția croată va încerca să vină cu o nouă propunere privind viitorul cadru financiar multianual. Croația preia de la 1 ianuarie președinția rotativă a Consiliului UE, iar mai mulți observatori se așteaptă ca o decizie privind bugetul să fie luată abia după ieșirea Marii Britanii din UE, programată deocamdată pentru 31 ianuarie 2020.