• [Fenomenele naturale extreme] erau străine până acum țării noastre.
• Raportul Comisiei Europene din 2020 a tras deja un semnal de alarmă, numind România cea mai afectată țară din Uniunea Europeană de incendiile forestiere. Iar situația pentru 2021 pare să fie și mai gravă.

Poate sportul să dea un exemplu de echilibru cu mediul, de respect pentru mediu, poate fi o voce în acest sens?

În Europa preocuparea aplicării reciclării în domenii specifice și cu impact la public este reală. Un astfel de obiectiv, aplicat la un sport de masă, cum este fotbalul, ar face ca tema sustenabilității și a reciclării să își crească impactul. Care este însă situația României?

EURACTIV.ro: Cum vedeți aceste preocupări în România? Credeți că ar trebui poate încurajate mai mult abordările interdisciplinare - poate încă de la nivelul educației, astfel încât să nu mai fie văzute ca domenii separate?

Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ, europarlamentar USR/Renew: Evenimentele sportive nu sunt izolate de efectele schimbărilor climatice. Cu cât mai mulți fani și suporteri din întreaga lume caută să participe ca spectatori la diverse competiții atletice, cu atât mai zdruncinător va fi impactul asupra mediului, atât pe terenul de joc cât și în preajma lui.

Pe măsură ce schimbările climatice se adâncesc, este important să se ia în considerare modul în care acestea modifică în mod unic industria sportului. Am mai zis-o până acum și am să o mai spun până ce tot mai multă lume începe să conștientizeze gravitatea problemei cu care ne confruntăm – participăm, fără ca mulți dintre noi să conștientizăm asta, la un război mut!

Din păcate, percepția generală asupra războiului este una eronată. Nu este mereu vorba despre blindate, desfășurare de arme sau dislocare de militari. Atunci când vorbim despre criza climatică trebuie să avem în vedere că, din păcate, acest „război” a fost și este pentru mulți români unul aproape invizibil.

Vedem în fiecare an, din ce în ce mai intens și mai sever, debutul a tot mai multor fenomene naturale extreme, străine până acum țării noastre. Raportul Comisiei Europene din 2020 a tras deja un semnal de alarmă, numind România cea mai afectată țară din Uniunea Europeană de incendiile forestiere. Iar situația pentru 2021 pare să fie și mai gravă.

Ce înseamnă toate aceste date și statistici, de fapt?

Înseamnă că nu mai e timp de pierdut, că trebuie să preluăm cârma, că trebuie să învățăm unii de la alții cum să gestionăm corect această criză, într-un mod care să protejeze oamenii. Trebuie să înțelegem că nu ne mai putem baza pe noroc.

Canicula, disconfortul termic accentuat, ploile cu gheață, ne afectează deja și ne vor afecta și mai mult modul în care suntem obișnuiți să socializăm, să ne întrunim la meciuri de fotbal sau la alte activități sportive. Schimbările climatice nu se opresc la graniță.

Important este să prevenim impactul și să începem să acționăm împreună în mod responsabil pentru a găsi cele mai optime soluții și a nu ne pierde speranța, iar educația în acest domeniu, încurajarea abordărilor interdisciplinare sunt esențiale pentru a ajunge să înțelegem cât de importante sunt conștientizarea, cooperarea și repartizarea echitabilă a sarcinilor noastre în fața inamicului climatic.

Introducerea explicită a problematicii de mediu în curricula școlară trebuie să rămână o prioritate. Cu cât informăm mai devreme generația tânără despre ce înseamnă criza climatică și educația ecologică, cu atât mai repede putem transforma societatea și indivizii în niște actori responsabili.

Viitorul cetățean trebuie să fie stimulat să participe la dialogul despre mediu și capabil să își formeze un punct de vedere obiectiv asupra realității înconjurătoare. Mai mult sau mai puțin contează contextul prin care această problematică este abordată, important este să realizăm că informația concentrată pe mediu este una transdisciplinară și cu cât vom avea mai multe voci care vorbesc la unison și au obiective comune, cu atât șansele de reușită în această luptă de conștientizare cresc.

Nici schimbările climatice, nici mediul nu sunt mofturi! Nu este o exagerare și nici o deviză politică. Trebuie să ne oprim din a crede în falsa juxtapunere dintre „criza climatică” și „viitor”. Este despre prezent, iar educația în acest domeniu este esențială, altfel ea devine doar un călcâi al lui Ahile.

EURACTIV.ro: Din poziția dvs de europarlamentar, credeți că sportul (de exemplu, fotbalul) ar putea fi un vehicul pentru a crește conștientizarea despre necesitatea protecției mediului?

Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ: Schimbările climatice vor afecta nu numai industria fotbalului, dar și viitorul sporturilor de iarnă.

Un stadiu condus de Universitatea din Waterloo a concluzionat că "dacă emisiile globale de gaze cu efect de seră nu sunt reduse dramatic, doar 8 din cele 21 de orașe care au găzduit anterior Jocurile Olimpice de iarnă vor mai fi suficient de reci pentru a găzdui în mod fiabil Jocurile până la sfârșitul acestui secol".

Deci da, este primordial ca lumea sporturilor să joace un rol definitoriu în combaterea crizei climatice, mai ales din punct de vedere al campaniilor de conștientizare deoarece publicul lor este unul loial, unul care cu siguranță poate înțelege că riscul de a fi pasiv poate duce la anularea sau amânarea organizării unui sport de masă, precum fotbalul sau în cele mai sumbre scenarii, chiar și la afectarea sănătății și bunăstării sportivilor și a suporterilor.

Românii trebuie să știe faptul că noi trăim în medie cu 10 ani mai puțin decât spaniolii are legătură cu poluarea, cu orașele îmbâcsite și mormanele de gunoi nereutilizabile. Iar dacă aceste lucruri nu sunt făcute cunoscute în forurile care aduc cei mai mulți oameni împreună, de pildă un stadion, șansele ca problemele de mediu să nu se adâncească, iar România să își îndeplinească țintele de mediu propuse atât la nivel național, cât și european, scad indubitabil.

EURACTIV.ro: Care sunt acțiunile și preocupările Parlamentului European în această privință, relevante pentru România?

Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ: Parlamentul European își propune prin Pactul Verde European să facă mai suportabil impactul schimbărilor climatice asupra vieții noastre și mai ales, a copiilor noștri.

Da, sunt părinte și vreau un viitor sigur pentru copilul meu, iar pentru ca acest lucru să devină o realitate, fără vulnerabilități, este nevoie să luăm ACUM măsurile necesare.

În luna iulie, Comisia a anunțat proiectul mamut „Pregătiți pentru 55” (Fit for 55) ce conține 12 propuneri legislative menite să stabilească o cale clară către realizarea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 55% a emisiilor de carbon în comparație cu nivelurile din 1990 până în 2030 și de atingere a neutralității climatice până în 2050.  

Fiecare țară trebuie să pună umărul pentru realizarea acestor obiective, iar România va avea o țintă de reducere a acestor emisii de 12,7%, un obiectiv ambițios dar realizabil dacă nu întârziem reformele și investițiile.

Sunt raportor din umbră pe două dosare din acest pachet-cheie: CBAM (Mencanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră) prin care se va stabili un preț pentru emisiile de carbon, ce se va aplica la importul unei game specifice de produse (ciment, fier, oțel, aluminiu, îngrășăminte, energie electrică) și Directiva privind eficiența energetică (EED) prin care se dorește creșterea eficienței energetice cu cel puțin 9% până în 2030.

Ambele sunt instrumente de diplomație climatică și își propun să asigure ca reducerea emisiilor la nivel european să contribuie la scăderea emisiilor globale. Mai mult, Uniunea Europeană și Uniunea Asociațiilor Europene de Fotbal (UEFA) și-au unit de curând eforturile pentru a diminua impactul schimbărilor climatice și s-au mobilizat pentru a sensibiliza publicul la această situație de criză climatică și pentru a incita tot mai multe persoane să descopere cele mai eficiente soluții pentru protejarea mediului.

Spoturile create urmează a fi difuzate în următorii ani pe cât mai multe stadioane, posturi de televiziune, rețele sociale, cu prilejul meciurilor din UEFA Champions League, Europa League și UEFA Youth League.

Vezi și intervenția europarlamentarului din cadrul dezbaterii „Fotbal: O pasă strategică pentru un mediu sustenabil”, 8 februarie 2022

EURACTIV.ro: În ce măsură credeți că s-ar putea face mai mult, dacă ar fi create parteneriate strategice între organizații de mediu, de exemplu, și foruri care pot duce acest subiect către mase - cum ar fi, cele sportive, organizațiile din fotbal?

Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ: Relația de simbioză a unor eventuale parteneriate strategice între organizațiile de mediu si cluburile de fotbal ar fi un „win-win situation”, adică este vorba despre un câștig reciproc, atât din punct de vedere al sustenabilității mediului și al atingerii obiectivelor agendei de mediu până în 2030, respectiv 2050, cât și din punct de vedere al ratei reduse de depreciere a activelor cluburilor sportive.

Astfel, prin implementarea unor campanii de conștientizare și sesiuni de informare pe tema managementului de mediu la începutul partidelor, împreună cu stimularea activă a suporterilor de a aplica instrucțiunile organizatorilor și a partenerilor acestora, s-ar putea înregistra un real progres in relația suporter-mediu înconjurător.

De exemplu, pentru cel mai curat inel din tribunele unui meci de fotbal, organizațiile de mediu pot aloca prin tragere de sorți mai multe bilete gratuite la următorul eveniment sportiv organizat în cadrul stadionului respectiv.

Desigur, nu ar strica deloc și implicarea pro-activă a administrației locale, care ar putea susține aceste demersuri fie din rolul de mediator sau chiar din rolul de actor, aici fiind vorba poate chiar despre un tri- sau multi- parteneriat de cooperare între autoritățile locale, cluburile de fotbal din zonă și organizațiile de mediu adiacente. Soluții există – este nevoie însă de un prim pas, de un „arbitru” care să fluiere și sa semnalizeze urgența de mediu.

EURACTIV.ro: Din această perspectivă, cât de conștient credeți că este publicul sportiv de implicațiile ecologice ale organizării de evenimente sportive? În ce moduri credeți că ar fi mai multă conștientizare din partea suporterilor?

Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ: Din păcate, majoritatea publicului sportiv este concentrat mai mult pe maximizarea utilității generate din participarea la evenimente, neglijând de multe ori externalitățile negative ce pot afecta viitoarele interacțiuni sociale, inclusiv problemele ecologice.

Cred că am putea realiza o mult mai bună conștientizare in rândul suporterilor în ceea ce privește urmările de mediu prin anunțuri frecvente de la crainicul partidei referitoare la consecințele lipsei de atenție asupra mediului înconjurător sau prin crearea de flyere și diverse materiale informative cu impact vizual și chiar emoțional mare ce pot fi atașate pe scaunul spectatorului la început de partidă.

Bineînțeles, pentru ca aceste acțiuni să nu fie înțelese ca niște acte ipocrite din partea organizatorilor, preocuparea pentru sustenabilitate trebuie să izvorască mai întâi de la ei – începând cu mobilitatea și asigurarea transportului suporterilor prin mijloace cât mai prietenoase cu mediul, cum ar fi autobuzele electrice, și până la consumul de alimente și băuturi din incinta stadioanelor în ambalaje reciclate.

EURACTIV.ro: Într-o posibilă campanie de informare în rândul suporterilor sportivi, care ar fi temele care ar trebui să aibă prioritate, din perspectiva protecției mediului: iluminatul, deșeurile de plastic, consumul de apă, încălzirea sau deplasarea la eveniment?

Nicolae ȘTEFĂNUȚĂ: Având in vedere presiunea din ultima vreme pentru un stil de viața sustenabil care să utilizeze cât mai des posibil surse regenerabile, consider că o campanie prioritară pe tema protecției mediului o reprezintă deșeurile din plastic. Motivul principal este ca produsele derivate din petrol (celuloid și bakelite) continuă încă sa fie o problemă pentru atingerea țintei de 0 emisii de Co2 până în 2050 pentru majoritatea Statelor Membre ale UE. Astfel, produsele vizate de directiva europeană privind ambalajele și deșeurile de ambalaje trebuie înlocuite într-un mod cât mai eficient.

Spre exemplu, tacâmurile și farfuriile de plastic pot fi înlocuite cu tacâmuri și farfurii refolosibile din metal, ceramică, sticlă etc. În ceea ce privește recipientele pentru mâncare, mâncarea poate fi ambalată în materiale compostabile (din tărâțe, spre exemplu), care sunt într-adevăr mai scumpe la momentul de față, dar vorbim de un cost care se amortizează prin diminuarea costurilor de poluare.