Turcia le-a spus aliaților din NATO că va sprijini candidatura prim-ministrului olandez Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, a precizat un oficial turc de rang înalt.

Acesta a spus că Turcia i-a anunțat luni pe diplomații NATO de la Bruxelles în legătură cu acest sprijin.

Decizia vine la trei zile după ce Rutte a vizitat Turcia pentru a obține sprijinul președintelui Recep Tayyip Erdogan.

În aceeași zi, la București a venit vicepreședintele turc, Cevdet Yılmaz, care a fost primit de Klaus Iohannis. Comunicatul Administrației Prezidențiale nu spune nimic despre abordarea chestiunii viitorului secretar general al Alianței, dar e de presupus că subiectul a fost abordat.

Turcia era una dintre cele 4 țări membre ale NATO care nu își anunțaseră susținerea pentru Rutte. Celelalte două sunt Ungaria, Slovacia și România, care are propriul candidat - președintele Klaus Iohannis.

Aripa de sud a NATO „are nevoie de Turcia și de conducerea acesteia”, a spus Rutte în timpul vizitei.

Erdogan a declarat că speră că următorul secretar general al NATO va acorda prioritate preocupărilor legate de terorism ale Turciei. „I-am spus că, în conformitate cu spiritul Alianței, nicio organizație teroristă, în special PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan) și asociații săi, nu trebuie tolerată', a declarat președintele turc.

Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța au anunțat pe 22 februarie că îl vor susține pe Rutte pentru funcția de secretar general al NATO.

Pe 12 martie, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că dorește să candideze pentru șefia NATO: 

"Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO. Îmi asum această candidatură în numele României, cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa și în special regiunea noastră și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO".

Deși pe surse au apărut informații privind iritarea provocată în cadrul NATO de această candidatură care a tergiversat procesul - americanii sperau ca numirea să se facă în primul trimestru al anului, Iohannis a spus la începutul acestei luni că nu se retrage și nici nu vizează o funcție în instituțiile europene.

"Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO și da, sunt câteva afirmații în spațiul public, în continuare consider că șansele mele sunt rezonabile", a spus Iohannis, la Cotroceni, într-o declarație de presă comună cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

„Nimeni nu ar trebui să aibă niciun dubiu că vom lua decizia noastră în funcție de înțelepciunea strategică și corectitudine”, a declarat Erdogan. Acesta a subliniat faptul că, un candidat ideal ar „asigura solidaritatea în cadrul alianței și ordinea între aliați” și, de asemenea, „ar acorda prioritate păstrării poziției esențiale a NATO în asigurarea securității euro-atlantice”.

Șeful NATO în exercițiu, Jens Stoltenberg, se apropie de sfârșitul mandatului său, care a fost prelungit de mai multe ori, deoarece alianța a căutat să mențină o mână fermă la cârmă după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

Numirea unui secretar general al NATO se face prin consens între cele 31 de țări membre.