După mai bine de un deceniu de negocieri, Bulgaria și România au primit în sfârșit undă  verde în decembrie să adere la Spațiul Schengen, dar numai pentru călătoriile aeriene și maritime, de la sfârșitul acestei luni.

Decizia a fost luată după ce Austria și-a ridicat vetoul. În schimb, Viena a insistat ca Bucureștiul și Sofia să preia solicitanții de azil care au intrat în Europa prin România și Bulgaria.

Regulamentul Dublin prevede că migranții trebuie să solicite azil în țara de intrare în Europa.

Prin urmare, Guvernul pro-occidental din Bulgaria, cea mai săracă țară a UE, s-a confruntat cu atacuri atât din partea extremei stânga, cât și a extremei dreapta.

În ianuarie, liderul partidului pro-rus Vazrazhdane, Kostadin Kostadinov, a declarat că Bulgaria ar putea deveni "cea mai mare tabără de refugiați din lume".

Unii politicieni de extremă-dreapta au postat videoclipuri pe rețelele de socializare despre care au spus că arată "imigranți bătând tineri bulgari” la Sofia. Poliția a explicat însă incidentul ca fiind o altercație între două grupuri rivale bulgare.

Securitatea a fost întărită în Capitală și în centrele pentru refugiați după mai multe incidente care vizează străini și demonstrații împotriva refugiaților.

"Nu există nicio criză a migrației, ci o narațiune a crizei care reprezintă o amenințare reală la adresa securității”, a spus Ildiko Otova, expert în migrație și lector la Universitatea din Sofia.

Spre deosebire de majoritatea țărilor occidentale, majoritatea politicienilor bulgari au ales să se implice, a adăugat ea.

"Colonie penală pentru criminali"

Bulgaria e la granița de est a UE, învecinându-se cu Turcia la sud-est.

În ultimii doi ani, țara a devenit o poartă de intrare în blocul comunitar pentru un număr tot mai mare de persoane, în pofida patrulelor sporite de-a lungul graniței sale de 234 de kilometri, îngrădite cu sârmă ghimpată, cu Turcia.

Majoritatea migranților – în principal din Afganistan, Siria și Maroc – nu rămân mult timp în Bulgaria și pleacă spre Europa Occidentală.

După ce Germania a deportat aproximativ două duzini de oameni în Bulgaria, socialiștii au acuzat Guvernul că a transformat țara într-o "colonie penală pentru criminali, criminali, violatori și spălatori de bani".

Autoritățile germane au spus că singurii infractori cunoscuți dintre cei deportați au fost niște bulgari eliberați după ce și-au ispășit pedeapsa în Bavaria.

Ceilalți erau 18 sirieni – inclusiv copii sub șase ani – dintre care niciunul nu fusese condamnat pentru infracțiuni grave în Germania.

"Se joacă cu fricile oamenilor"

Săptămâna trecută, guvernanții din Bulgaria au respins afirmațiile opoziției privind "fluxurile migratorii fără precedent” în țară.

În realitate, Bulgaria a fost oarecum ferită, având în vedere că peste un milion de cereri de azil au fost înregistrate în UE în 2023 – un nivel maxim în ultimii șapte ani.

Potrivit cifrelor oficiale, în acest an (până la 11 martie), 190 de persoane au fost transferate înapoi în Bulgaria, în conformitate cu regulile Dublin. În ultimele două luni ale anului 2023, cifra a fost de 127.

Oficialii bulgari spun că centrele sale de primire pentru solicitanți de azil sunt ocupate doar în proporție de 43%.

Guvernul a acuzat unele partide politice că "incită la ură și insecuritate prin răspândirea de informații false”.

Site-urile pro-ruse au preluat și au făcut publice majoritatea afirmațiilor recente referitoare la migranți.

Politicieni din partidele mai mici cu o atitudine pro-Kremlin au mers chiar la aeroport pentru a arăta avioane despre care au susținut că transportau "hoardele de migranți", postând fotografii în încercarea de a-și susține afirmațiile.