Reprezentații comunității italiene din Craiova se simt jenați de felul în care jurnalista de la RAI, Lucia Goracci, a fost tratată de senatoarea Diana Șoșoacă și își aduc aminte de felul în care se purtau mulți dintre liderii puterii comuniste cu minoritățile.

Au fost perioade complicate înainte de 1989, în care italienii României au fost nevoiți să-și schimbe numele, să renunțe la identitatea lor italiană pentru a putea supraviețui fără să se teamă că vor fi ridicați. Anii stalinismului autohton i-a afectat cel mai mult, dar au rămas în vizorul regimului până la căderea lui Nicolae Ceaușescu în 1989. 

Italienii au început să vină în România la jumătatea secolului al 19-lea ca muncitori forestieri. Apoi, la începutul secolului 20 a fost un val de oameni din peninsulă aflați în căutarea unei vieți mai ieftine, mai ușoare și mai bune. După instalarea guvernului comunist, însă, viața lor s-a complicat.

După cum scrie Sergio Bontempelli, „după 1947 regimului comunist, a recunoaște că nu au origine autohtonă era un curaj, de aceea mulți și-au ascuns originea italiană: au ascuns acte, documente, și-au schimbat numele, și-au schimbat cetățenia pentru a avea aceleași drepturi cu majoritatea. Unii au preferat să se întoarcă în Italia, lăsând în urmă rude, părinți, frați, copii și tot ce au agonisit o viață”.

Citiți continuarea pe PressHub.ro.