Comisia Europeană a anunțat recent 9 milioane de euro pentru înființarea, la nivel național, a centrelor de fact-checking (verificare a informațiilor).

Christophe Leclercq este membru al consiliului consultativ al centrului european de fact-checking, Observatorul European pentru Media Digitale (EDMO), și a fost, în 2018, membru al grupului de experți la nivel înalt, constituit la nivelul Comisiei Europene, pentru combaterea dezinformării. Conduce organizația de tip think-and-do-tank Fondation EURACTIV și a fondat rețeaua de media pan-europeană EURACTIV.

context: La 30 iunie, Comisia Europeană a lansat un apel de propuneri pentru 9 milioane euro pentru a-și consolida și mai mult sprijinul pentru verificarea de informații (fact-checking), cum e prevăzut în Joint Communication pentru intensificarea acțiunilor contra dezinformării. Noul program va extinde impactul European Digital Media Observatory, printr-o rețea națională de centre de fact-checking. Acestea vor analiza campaniile de dezinformare și impactul acestora asupra societății, vor promova educația cu privire la mass-media și monitorizarea politicilor platformelor online.

EURACTIV.ro: Cum ați comenta înființarea acestor centre, în cadrul noi măsuri adoptate de Comisia Europeană?

Christophe Leclercq: Având în vedere ritmul destul de lent, sunt binevenite măsurile cu mai mult efect practic. EDMO a fost înfințat recent și va juca un rol esențial pentru a pune în lumină aceste probleme, într-un mod independent. Menționez, pentru transparență, că sunt membru în Consiliul consultativ al EDMO, fără a avea vreun de rol de conducere sau reprezentare.

În opinia mea, centrele naționale vor fi esențiale, iar faptul că vor fi finanțate de Uniunea Europeană va crește percepția asupra independenței lor. Până în prezent, multe eforturi de verificare a faptelor au fost susținute de platformele americane, care vor continua, dar nu poate fi singura cale.

EURACTIV.ro: Potrivit comunicării recente a Comisiei Europene, Tackling COVID-19 disinformation - Getting the facts right, din 10 iunie, mass-media libere și independente sunt acum recunoscute ca serviciu esențial. Este suficient? Este suficient să avem astfel de acțiuni și declarații publice sau dezinformarea este ea însăși o pandemie, care are nevoie de tratament serios? Unii experți susțin că, deși Comisia Europeană s-a implicat direct, în acțiuni de combatere a dezinformării, cu toate acestea, unele priorități sunt încă ignorate. Ce ar mai fi de făcut, în mod esențial?

Christophe Leclercq: Într-adevăr, în comunicarea comună a CE Tackling COVID-19 disinformation - Getting the facts right din 10 iunie, mass-media libere și independente sunt acum recunoscute ca serviciu esențial. Cu toate acestea, progresul este slab, față de promisiunile din Planul de acțiune media (Media Action Plan).

În ceea ce privește reechilibrarea generală a ecosistemul informațional, aceasta depinde în principal de utilizarea mai puternică a regulilor concurenței loiale, plus ceea ce va rezulta din Legea serviciilor digitale. Acțiunile de tip think-tank pe care le prezidez sunt organizate în cadrul „Fondation EURACTIV Europe's Media lab". Ultimele noastre poziții publice solicită o mai bună coordonare și rapiditate.

Alții au fost și mai critici:„Sarcina de a verifica faptele și de a contracara informația eronată și dezinformarea ar trebui mai degrabă lăsate în seama mass-media independente, cercetătorilor și societății civile. Dar, din păcate, (…) Comunicarea [CE] nu reușește să abordeze în mod corespunzător sprijinul necesar pentru mass-media, cercetătorii și pentru societatea civilă din Europa” (EU DisinfoLab).

Sectorul mass-media era deja fragil înainte de criza COVID, date fiind schimbările aduse de tehnologie și mutării publicității pe platformele din SUA. 

Pe măsură ce suntem în recesiune, multe dintre venituri sunt blocate. Și cum oamenii nu se mai pot întâlni, presa și-a pierdut și o altă componentă generatoare de venit: evenimentele cu prezența față în față. De aceea, o mare parte dintre reprezentanții industriei cer măsuri specifice de sprijin.

EURACTIV.ro: Care sunt, în opinia dvs, cele mai eficiente acțiuni pentru a combate informarea eronată și dezinformarea, atât la nivel internațional (european), cât și la nivel național?

Christophe Leclercq: Detectarea și combaterea știrilor false este utilă, dar nu suficientă. Există mult prea multe inițiative bune pentru a le enumera aici. Iată, totuși, câteva:

Sistemul de alertă rapidă al UE, creat în martie 2019, permite statelor membre să îți trimită reciproc alerte, în timp real, cu privire la amenințările de dezinformare.

Mai multe organizații au ajuns la concluzii identice în privința Codului de bună practică. Unele dintre acestea sunt prezente pe site-ul Comitetul de sondare (Sounding Board), constituit în același timp cu Codul de practică.

 

În contextul Covid-19, dezinformarea online a prosperat, având un impact devastator asupra eforturilor de sănătate publică. Din fericire, în același timp, audiențele mass-media au crescut: aici putea fi găsită informația de încredere.

EURACTIV.ro: Într-un articol de opinie din 16 din martie 2018, ați scris: Evitați cenzura, diluați falsul cu știri de calitate ”Între timp, considerați că instituțiile europene au făcut pași cheie în această direcție?

Christophe Leclerq: Aceasta este, într-adevăr, una dintre concluziile raportului nostru, în grupul de experți la nivel înalt, cu privire la dezinformare. Dacă luați cele trei elemente ale acestei fraze: noi am evitat cenzura (nu chiar la nivel național), am făcut ceva progrese în diluarea știrilor false, iar conținutul de calitate funcționează pe un calapod… atunci diluarea vizibilității informațiilor îndoielnice prin înlocuire cu știri din surse de calitate este posibilă.

Algoritmii de astăzi, dacă sunt bine „alimentați” cu „semnale” potrivite, pot face asta; evaluarea element-cu-element de către fact-checkers există, dar este prea lentă; va trebui să își crească nivelul, să ajungă să valorifice puterea datelor mari. Cineva ar trebui să evalueze sursele, nu în mod negativ, prin cenzurarea vreuneia, ci în mod pozitiv: scoțându-le în față pe cele mai credibile.

Algoritmii sunt buni pentru a genera o mulțime de publicitate relevantă, ei pot, de asemenea, să promoveze conținut relevant calitativ. Legătura conceptuală dintre verificarea faptelor (și, în general, autoreglementarea mass-media) și diluarea falselor știri există: indicatorii de încredere.

„Indicatorii de încredere” au fost prevăzuți în Codul de practică, dar ar trebui să fie multipli, diverși, independenți de platformele sistemice.

EURACTIV.ro: Termenul fake-news proiectează o imagine falsă asupra propriului conținut? Termenul ca atare nu este acceptat în lumea academică și creează confuzie, iar Comisia Europeană preferă să utilizeze termenul dezinfomare. De ce este atât de important un termen clar? Credeți că oamenii realizează care este importanța sensului acestui cuvânt și, astfel, importanța informațiilor verificabile?  (Organizația First Draft News utilizează mai multe categorii de teremeni, utilizând, pe de o parte, criteriul falsității [1] și, pe de altă parte, intenția de a produce rău[2] First Draft News sugerează de asemenea utilizarea termenului malinformation[3])

Christophe Leclercq: În Grupul de experți la nivel înalt am petrecut mult timp pe definiții, redenumind chiar numele grupului, care era, într-adevăr, la început, despre fake news. Având chiar și eu o afiliere minoră la mediul academic (profesor asociat la Université libre de Bruxelles), nu voi contribui cu noi dezvoltări în acest sens. Dezinformarea este conceptul potrivit, iar fake-news va continua să fie folosit doar ca un termen la îndemână.  

Unde va fi de muncă, pe viitor, va fi în a defini platformele sistemice, în a schița politici de reglementare cu aplicare la acestea, pentru a le ține în ordine, va fi muncă în privința reglementărilor asimetrice (lipsa de reglementarea este adesea o scuză pentru a nu face nimic) și în privința analizelor ex-ante de concurență.

EURACTIV.ro: Instituțiile cheie din Uniunea Europeană acuză valuri de dezinformare, cu diferite surse și, pentru prima oară, oficialii europeni acuză public China în această privință. Site-urile și inițiativele de verificare a informațiilor dezvăluie mii de cazuri (peste 8.900 dezinformări sunt demontatate public numai pe platforma EUvsDisinfo , legate în mare parte de propaganda pro-Kremlin). Sunt aceste dovezi suficiente că există un așa-numitele măsuri active menite să perpetueze o imagine falsă asupra Occidentului? Cât de departe poate merge acest proces de falsificare, având în vedere că realitatea, la un moment dat, va vorbi de la sine?

Christophe Leclercq: Acțiunile Rusiei în domeniul propagandei online, al știrilor false s-au aflat de multă vreme în atenția Comisiei, în special activitățile Agenției Rusia de Cerectare cu privire la Internet. Într-adevăr, domeniul dezinformarii se extinde acum la China.

Cu toate acestea, este ușor doar să dai vina pe străini.

Dezinformarea și populismul merg mână în mână, la nivel intern. Acesta este un factor cheie pentru Brexit și pentru îngrijorările cu privire la situația din Italia și din multe țări din Europa Centrală.

Este în joc democrația însăși

În ambele situații - fie că este vorba de dezinformări din exterior, fie că este vorba de campanii interne, principalul scop este acela de a diviza, de a subția consensul asupra valorilor comune. Integrarea europeană are de suferit, și acest lucru nu este nou, acum este în joc democrația însăși.

EURACTIV.ro: A cui este responsabilitatea pentru combaterea dezinformării: a instituțiilor europene și naționale? A cetățenilor? Fiecare pare să acuze fake-news, dar, în același timp, continuă să distribuie distribuie masiv acest tip de informații, dacă nu chiar să le producă...

Christophe Leclercq: Voi răspunde cu un citat interesant, dacă nu mă înșel, chiar din EU disinfoLab: „verificarea faptelor și contractararea informațiilor greșite și a dezinformărilor ar trebui să fie lasată în grija mass-media independente, a cercetătorilor, a societății civile. Dar, din păcate, Comunicarea [în criza dezinformării COVID-19; a CE - n.r.] nu reușește să abordeze la modul cel mai potrivit sprijinul necesar pentru mass-media independente, cercetători și societatea civilă din Europa ”.

Sistemic, combaterea dezinformării necesită eforturi la toate nivelurile, de la introducerea educației mass-media în școlile publice până la activitatea funcționarilor Comisiei Europene. Educația este esențială, dar nu putem aștepta până când aceasta produce efecte. Să îi semnalezi utilizatorului când este vorba despre o dezinformare sună bine, dar este, în mod notoriu, ineficient. În concluzie, un prim factor major se referă la influențarea algoritmilor platformelor.

EURACTV.ro: Alte comentarii pe care doriți să le faceți, la care nu s-a făcut referire la întrebările anterioare.

Christophe Leclercq: Poate încă două apeluri pentru acțiune. În primul rând, am stabilit că este nevoie de acțiuni coordonate în mai multe zone. La nivel european, sunt surprins că Grupul de proiecte al Comisarului pentru Mass-media și Audiovizual s-a întâlnit o singură dată, în februarie.

Comisarul Breton a promis un plan de acțiune pentru acest an și va avea nevoie de contribuții
de la colegii săi, în special în ceea ce privește drepturile fundamentale, inovația, educația și, mai ales, concurența.

În al doilea rând, de ce să nu treci de la negativ, de la combaterea falselor știri, la promovarea proactivă a conținutului de calitate? În această privință, serviciul public poate juca un rol de catalizator, de facilitator, de regulator. Dar aceasta ar trebui să fie și preocuparea companiilor media, care ar trebui să își pună forțele laolaltă, inclusiv prin cooperări cross-border. Criza forțează schimbarea mai rapidă: iată o oportunitate. Punând în valoare conținutul și atuurile fiecăruia, aceasta ar ajuta în negocierile cu platformele dominante.

[1] Leclercq, Christophe, 2018, 16 martie, actualizat 2019, 26 februarie, Avoid censorship, dilute fake with quality news, EURACTIV.com, online

[2] Wardle, Claire, 2019, Disinformation, misinformation and malinformation, online

[3] definită ca publicarea deliberată de informații pentru un interes personal sau comercial

[4] Wardle, Claire, 2019, Disinformation, misinformation and malinformation, online.  Claire Wardle, First Draft News Research Director, nota în 2017, citând pe Danah Boyd, „suntem în război”. „Un război informațional. Trebuie să ne îngrijoreze acele persoane (printre care se pot număra și jurnaliști), care distribuie dezinformări, dar cele mai îngrijorătoare sunt campaniile sistematice de dezinformare.”